Cea de-a patra ediție a Expoziției de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași” a fost inaugurată vineri, 12 iunie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.
Aceasta reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate și memoria celor care au trecut prin represiunile sovietice.
Anul acesta la inaugurarea expoziției au participat președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, miniștri, ambasadori, istorici, foști deportați și reprezentanți ai instituțiilor publice.
Ministrul Culturii a evocat drama deportărilor, remarcând această că expoziție reprezintă o adevărată lecție de istorie. „Este, în primul rând, un semn de respect față de victimele deportărilor. În această noapte, se împlinesc 85 de ani de când mii de familii de pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost duse în Siberia. În același timp, este și o lecție de istorie despre tragediile și despre pagubele pe care le pot aduce regimurile totalitare. Trebuie să învățăm din trecutul nostru, un trecut recent, care a fost, din păcate, ascuns timp de zeci de ani de noi. Se discuta doar în șoaptă și doar acasă despre aceste tragice evenimente”, a spus ministrul Culturii.
La rândul său, Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, a salutat inaugurarea expoziției și a subliniat importanța cunoașterii istoriei.
„Tristă pentru că comemorăm și ne amintim de fiecare dată de bunicii și străbunicii noștri care au trecut prin acest calvar. Din păcate, mulți dintre ei nu s-au mai întors. Cei care s-au întors au purtat toată viața cicatricile acelor atrocități. Până în ziua de astăzi le mulțumim celor care au avut curajul să aștearnă aceste mărturii pe hârtie, pentru ca noi, generația de astăzi, și copiii noștri să putem cunoaște, înțelege și transmite mai departe adevărul. De ce este important acest lucru? Pentru că orice societate, orice națiune, orice popor fără memorie, fără cunoașterea propriei istorii, este asemenea unei frunze în bătaia vântului. Este greu de conceput, mai ales pentru cei pasionați de istorie, care au studiat toate momentele tragice din trecutul popoarelor, că asemenea atrocități s-ar putea repeta”, a punctat Igor Grosu.
Totodată, președintele Parlamentului a anunțat că va fi înaintat un proiect care prevede ca în legislația Republicii Moldova să fie inclusă sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist.
În cadrul evenimentului, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, a vorbit despre noutățile celei de-a patra ediție a expoziției „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”.
„Am considerat de cuviință, cu mai multe instituții ale statului, să folosim această ocazie când comemorăm deportările, pentru ca să amintim despre toate formele de teroare de stat. Este un termen, apropo, care este consacrat în istoriografia rusească. (…) Astfel, expoziția are acest scop de a comemora toate victimele regimului sovietic, practic de la început până la sfârșit. Expoziția reflectă toate grupurile sociale, toate grupurile etnice, fără deosebire. Avem o atenție deosebită acordată revoltei femeilor din primăvara anului 1946. Avem și alte elemente de noutate. Este o hartă a deportării din 1951. Vă invit să veniți să vorbiți cu cei care au supraviețuit și care dau mărturii extraordinare, fiind o ocazie unică să le descoperim”, a explicat Igor Cașu.
Menționăm că Expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași” este organizată de Ministerul Culturii, Agenția Națională a Arhivelor și Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici.
Organizatorii menționează că aceasta reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate și memoria celor care au trecut prin experiența terorii de stat sovietice nu numai din Basarabia, dar și din stânga Nistrului (Marea Teroare în RASS Moldovenească, 1937-1938) și transcede perioada stalinistă, prin evocarea represiunii și rezistenței în anii 1953-1989. Totodată, expoziția este concepută în așa fel încât include și foametea din anii 1946-1947 ca o metodă a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria.
Aceasta va putea fi vizitată în perioada 12 iunie – 6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00 – 21:00. Programul include și mai multe evenimente speciale. Pe 21 iunie vor fi prezentate filme tematice din rezervele Arhivei Naționale despre represiunile sovietice, iar pe 28 iunie va fi jucat un spectacol. Pe 6 iulie va avea loc un eveniment special dedicat deportărilor din noaptea de 6 spre 7 iulie 1949.
De această dată, în premieră, o expoziție similară a fost inaugurată și la Bălți, oferind publicului din nordul R. Moldova posibilitatea de a cunoaște mai îndeaproape documentele, mărturiile și simbolurile asociate represiunilor staliniste.
Anul acesta se împlinesc 85 de ani de la primele deportări staliniste din Basarabia. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, aproape 22.000 de oameni din 3.470 de familii au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan, în vagoane pentru vite, în cadrul uneia dintre cele mai tragice operațiuni represive ale regimului totalitar sovietic.
În total, au existat trei valuri de deportări în masă din Basarabia – în iunie 1941, iulie 1949 și aprilie 1951. Deși datele sovietice arătau că, în perioada 1941-1951, au fost deportate aproape 70 de mii de persoane, numărul lor a fost cu mult mai mare, afirmă istoricii din Republica Moldova.
 Expoziția „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, inaugurată la Chișinău){kind=link}