„Podul de flori” a fost un moment de profundă descătușare și renaștere sufletească pentru ambasadoarea Iuliana Gorea-Costin.
Diplomata a subliniat că evenimentul rămâne în memoria sa drept un simbol al regăsirii dintre cele două maluri ale Prutului, iar de atunci s-a deschis un proces de apropiere între Republica Moldova și România, consolidat în timp prin cooperare culturală, educațională și europeană.
„Îmi amintesc strigătele de pe ambele maluri ale Prutului. Oamenii se căutau, se chemau pe nume, după ani de despărțire. A fost o sărbătoare a sufletului reînviat, o descătușare. Sunt amintiri de neuitat, greu de exprimat în cuvinte. Din anii ’90 până astăzi, procesul apropierii a fost lent, dar important este că se face. Republica Moldova și-a afirmat identitatea, iar cu sprijin european și românesc aceste lucruri pot deveni realitate. Procesul a început din anii ’90, cu „podurile de flori”, „podurile de carte” și proiectele culturale comune. Este mai bine mai târziu decât niciodată. Astăzi vedem că unitatea națională și reîntregirea sunt condiții esențiale de supraviețuire și dezvoltare”, a declarat Iuliana Gorea-Costin pentru Moldpres.
Ea a descris experiența personală trăită în acele zile, când a trecut Prutul pentru prima dată, evidențiind similitudinile și sentimentul de apartenență comună.
„Am mers până la Iași. Eram foarte curioși să remarcăm că, și trecând hotarul, vedem aceleași tipuri de case, aceleași căruțe care traversau drumul principal. Dar cel mai important era starea pe care o simțeam. Era o stare nu numai de redescoperire, dar și de regăsire. Pentru că, în noi, în ființa noastră, curgea acel dor pe care părinții noștri l-au simțit întotdeauna față de frații din dreapta Prutului. Noi, cei rămași în stânga Prutului, am îndurat multă umilință și multă durere, nu doar a despărțirii, ci și a încercărilor de a ne smulge identitatea românească”, mărturisește Iuliana Gorea-Costin.
Diplomata a subliniat și contextul cultural limitat în care a crescut generația sa, precum și impactul redescoperirii spațiului românesc.
„Ne-au lipsit limba română, grafia latină, cultura românească. Generația mea a învățat și a trecut prin facultate studiind doar poeți și scriitori născuți în Moldova. Nu am avut acces la cultura românească în toată dimensiunea ei. A fost o redescoperire. Ajunși la Iași, din ușa întredeschisă a unui magazin răsuna cântecul lui Ștefan Hrușcă „Dimineți cu ferestre deschise”. Era, de fapt, o fereastră deschisă pentru noi, pentru că atât s-a putut atunci sau atât s-a intenționat”, a menționat ea.
Privind spre prezent și viitor, Iuliana Gorea Costin afirmă că investiția în educație și cultură rămâne esențială pentru consolidarea relațiilor dintre cele două maluri ale Prutului. „Sprijin proiecte culturale și educaționale dedicate tinerilor, pentru formarea unei elite naționale. Continui să cred că investiția în educație și cultură este esențială pentru viitor. Reîntregirea națională rămâne, în viziunea mea, o condiție fundamentală în contextul internațional actual, în care dimensiunea și coeziunea unei națiuni contează decisiv”, a declarat ambasadoarea.
Iuliana Gorea-Costin este diplomat, filolog și fost om politic, una dintre figurile implicate activ în procesul de renaștere națională și apropiere de spațiul european. A fost primul reprezentant permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei și ambasador în cadrul acestei instituții, contribuind la consolidarea relațiilor externe ale țării. Pe plan intern, s-a remarcat în domeniul educației, fiind primul director al Liceului româno-englez „Mircea Eliade” din Chișinău, instituție emblematică pentru reformele din învățământ. De-a lungul timpului, a avut și implicare politică, candidând la funcții publice, iar prin activitatea sa publicistică și civică a promovat constant valorile democratice, identitatea românească și parcursul european al Republicii Moldova.
