Salvarea noastră în actualul context geopolitic este reîntoarcerea acasă, în spațiul vital, național românesc. Declarații în acest sens au fost făcute de istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu, în cadrul emisiunii „FORUM” de la Vocea Basarabiei.
Potrivit acestuia, recentele afirmații ale președintei Maia Sandu privind votarea reunirii Republicii Moldova cu România la un eventual referendum sunt deosebit de relevante prin prisma funcției pe care aceasta o deține. Istoricul a amintit că Maia Sandu și-a mai exprimat anterior o poziție similară, dar nu în calitate de șefă a statului.
„Acum, ea spune acest lucru în calitate de președinte al Republicii Moldova, care are toate responsabilitățile unui lider de stat și care are acces la informații, cu care nu sunt familiarizați mulți cetățeni de rând. Maia Sandu știe ce spune. Maia Sandu este un politician care își cântărește foarte bine discursul public. Ea nu a fost observată cu niște declarații, care deviază de la discursul ei tradițional. Și, din acest punct de vedere, această declarație se înscrie perfect în ceea ce Maia Sandu ca președinte al Republicii Moldova conștientizează sută la sută. Este importantă argumentarea cu care a venit Maia Sandu afirmând că va vota la un posibil referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România. (…) Ea vorbește despre schimbările majore care se întâmplă acum”, a precizat Anatol Țăranu.
Totodată, comentatorul politic a remarcat că pe de o parte, președinta afirmă că ar accepta Unirea, iar pe de altă parte recunoaște că în societatea moldovenească nu există astăzi o majoritate categorică, dispusă să susțină acest deziderat.
„Și aici se bat cap în cap două lucruri pe care Maia Sandu le-a rostit în acest interviu. Pe de-o parte, ea spune că: „Eu sunt gata să accept Unirea”, iar aceasta înseamnă în formula și în redacția unui președinte de stat, că practic recunoaște că Republica Moldova nu are șanse de supraviețuire în calitate de stat independent, în calitate de stat suveran, cum este astăzi. Iar pe de altă parte, Maia Sandu spune că nu există această majoritate care ne-ar permite să aplicăm acest scenariu salvator. Și aici intrăm într-o zonă a necunoscutului. Actuala guvernare, inclusiv Maia Sandu, constatând faptul că Unirea este o salvare, este astăzi gata să formuleze politici de stat, inclusiv politici prezidențiale, care ar începe să pregătească terenul pentru această soluție salvatoare, pentru Unire?”, se întreabă istoricul.
În acest context, Anatol Țăranu a remarcat că politica identitară promovată de PAS pe parcursul mandatului precedent, precum și cea promovată de președinta Maia Sandu, nu a fost una categoric românească.
„Da, au fost elemente ale politicilor identitare românești. Și aici, în primul rând, mă refer la statutul limbii de stat, limbii române, care a fost codificată în Constituția Republicii Moldova. Însă, acesta este practic unicul argument solid cu care actuala guvernarea poate să se acopere din punct de vedere a justificării politicilor identitare românești”, a precizat istoricul.
El a menționat că guvernarea a optat mai degrabă pentru promovarea unui „moldovenism civic”, diferit de cel antiromânesc, dar care poate genera confuzii.
„Noi am văzut cum a formulat PAS-ul programul electoral. Acesta nu a fost un program electoral pan-românesc. De fapt, s-a încercat să fie promovată o politică a moldovenismului cetățenesc, să spunem a moldovenismului politic, care diferă de moldovenismul antiromânesc pentru că acolo nu existau elemente antiromânești. Dar, în general, dacă facem referință la istoria noastră din perioada țaristă și sovietică, trebuie să recunoaștem că moldovenismul a fost folosit de către imperialismul rus pentru a desprindere Basarabia de spațiul său vital, național, de spațiul românesc. Și de fapt, orice trimitere la moldovenism, volens-nolens, face joncțiune cu acest moldovenism antiromânesc, chiar dacă el se numește moldovenism civic și retorica antiromânească în conceptul acestui moldovenism civic practic lipsește”, a menționat Țăranu.
Istoricul consideră că în contextul evoluțiilor internaționale recente, la nivelul mentalității colective a partidului de guvernământ se produc anumite schimbări.
„Acum, după toate probabilitățile, la nivelul mentalului colectiv în partidul de guvernare, inclusiv la nivelului mentalului omului de stat Maia Sandu, se produc niște schimbări. Și aceste schimbări au fost provocate de aceste perturbări… de ceea ce se întâmplă pe plan internațional. Iar Maia Sandu ca un politician responsabil, ca un politician care conștientizează responsabilitatea sa personală ca lider politic față de destinul oamenilor pe care îi conduce, nu poate să nu înțeleagă că soluția cea mai fezabilă în aceste condiții este reîntoarcerea acasă”, a punctat Anatol Țăranu.
Potrivit comentatorului politic, revenirea Republicii Moldova în spațiul său vital, național românesc, ar permite depășirea statutului de stat mic și vulnerabil, care nu este luat în considerare de marile puteri. El susține că această reîntoarcere acasă ar însemna prefacerea într-un stat mare și puternic, cu o poziție și o voce imposibil de ignorat pe plan internațional. „Aceasta este salvarea noastră”, a subliniat Anatol Țăranu.
„Așteptăm de la partidul de guvernare și, în primul rând, de la Maia Sandu o clarificare a acelor politici identitare, care trebuie să fie formulate și promovate în timpul apropiat în spațiul Republicii Moldova. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, această declarație, care este una extrem de realistă, făcută de Maia Sandu, va rămâne atârnată în aer și nu va avea un suport practic pentru realizarea sa, pentru a salva Republica Moldova de acel pericol care ne paște”, a conchis Anatol Țăranu.
Menționăm că președinta Maia Sandu a declarat recent în cadrul unui interviu acordat unor jurnaliști britanici că ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România dacă s-ar organiza un referendum în acest sens.
Șefa statului a explicat că statele mici se confruntă cu dificultăți tot mai mari în actualul context geopolitic. „Priviți la ce se întâmplă în jurul Republicii Moldova astăzi. Priviți la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană și, evident, să reziste Rusiei”, a punctat Maia Sadu.
