Într-o ediție recentă a emisiunii „Eurosecuritate”, moderată de Ion Tăbârță, invitatul a fost generalul de brigadă (r.) Vitalie Marinuță, ministru al apărării al Republicii Moldova în perioada 2009 – 2014. Discuția s-a concentrat pe noul proiect de lege privind securitatea spațiului aerian, votat în prima lectură, și pe lecțiile strategice desprinse după summitul NATO de la Haga (24–25 iunie).
O lege a timpului nostru
Generalul Marinuță a explicat că inițiativa legislativă vine după mai bine de un deceniu de stagnare normativă: „Prima legislație pe apărare datează din anii 1993–1994, iar cea privind controlul spațiului aerian din 2012. Între timp, mediul de securitate s-a schimbat radical, noi trăim în epoca dronelor, nu mai vorbim de contrabandă aeriană, ci de război tehnologic.” Legea actuală înlocuiește noțiunea de „control” cu cea de „securitate a spațiului aerian”, reflectând tranziția de la o viziune pasivă la una de protecție activă.
Marinuță a subliniat că noul cadru juridic definește clar responsabilitățile instituțiilor, stabilește proceduri de interceptare și neutralizare a amenințărilor aeriene și aliniază Republica Moldova la standardele europene de apărare. „Este o lege care trebuia adoptată mai devreme, dar mai bine acum decât niciodată”, a remarcat el.
Drona – simbolul noii ere militare
Fostul ministru a descris modul în care tehnologia a rescris câmpul de luptă: „În Ucraina, pe un kilometru de front sunt peste 5.000 de drone. Unele operează autonom, fără conexiune la internet, cu precizie milimetrică. Rachetele balistice costă mult și produc distrugeri mai mici decât o flotilă de drone care costă o zecime.” Această realitate, spune generalul, obligă statele să se adapteze: „Războiul a evoluat, deci și protecția trebuie să evolueze.”
Finanțare și parteneriate
Generalul Marinuță a reamintit că actualul buget pentru apărare, de aproximativ 0,36% din PIB, este insuficient: „Cu acest nivel, noi doar menținem armata, nu o dezvoltăm. Pentru o apărare eficientă ne-ar trebui cel puțin 2–2,5% din PIB timp de cinci ani consecutivi, la care se adaugă sprijinul partenerilor de dezvoltare.”
În ultimii ani, Republica Moldova a beneficiat de peste 190 milioane de euro asistență externă, radare, echipamente, instruire dar, subliniază invitatul, „neutralitatea costă mai mult decât o alianță de securitate.”
Apărare comună și parteneriat regional
Marinuță propune o abordare strategică regională: „România, Ucraina și Republica Moldova trebuie să coopereze în domeniul securității aeriene. Interesele noastre sunt comune, amenințările, aceleași. România are sisteme avansate, Ucraina are experiență, noi avem nevoie de ambele. El a adăugat că o astfel de cooperare nu contrazice neutralitatea constituțională, ci o întărește prin capacitate.
Continuitate legislativă și risc politic
Generalul avertizează însă asupra riscului de discontinuitate politică: „Dacă după alegeri se schimbă majoritatea, există riscul ca unele reforme să fie blocate sau deturnate.” El a explicat că legislația trebuie formulată clar și echilibrat, pentru a nu permite interpretări politice care să afecteze direcția pro-europeană.
Proiectul de lege privind securitatea spațiului aerian nu este doar o chestiune tehnică, ci un test al maturității strategice a statului. „Guvernările pot veni și pleca, dar securitatea rămâne. Cât timp Republica Moldova va înțelege că apărarea nu e un lux, ci o condiție a existenței sale, vom avea șanse reale să rezistăm și să ne dezvoltăm într-un spațiu european sigur”, a conchis generalul Vitalie Marinuță.
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
 Vitalie Marinuță, ministru al apărării al Republicii Moldova în perioada 2009 - 2014.){kind=link}