Realitatea Românească cu Ramona Strugariu, directoarea Institutului Național al Justiției (INJ)
Reforma justiției nu se scrie doar în legi, ci și în oamenii care le aplică. În dialogul cu Marina Afanas, Ramona Strugariu, directoarea Institutului Național al Justiției, conturează o viziune care leagă formarea magistraților, integritatea și standardele europene într-un singur proiect de țară: încrederea publică. De la ritmul admiterilor la INJ, până la stagiatura efectivă în instanțe și parchete, de la vetting și transparența averilor, până la așteptările Bruxelles-ului — toate converg către același reper: un stat de drept funcțional.
INJ – coloana vertebrală a profesiilor din justiție
Creat cu sprijinul Consiliului Europei, INJ și-a asumat rolul strategic de școală a profesiilor esențiale din sistem: judecători, procurori și alte cariere conexe. Strugariu fixează clar miza instituțională:
„Cred că e, în primul rând, foarte important să spunem că e o instituție cheie pentru statul de drept și pentru democrația din Republica Moldova, pentru că este instituția care formează coloana vertebrală a statului de drept și anume viitorii judecători și procurori în formare inițială.”
Oferta de formare pornește de la nevoile transmise anual de CSM și CSP (anul curent 50 de locuri, dintre care 30 pentru judecători și 20 pentru procurori), însă lipsa de predictibilitate a concursurilor din sistem lasă în „stand-by” o rezervă de absolvenți. Soluția propusă: trecerea la modelul european (practicat și în România) al repartizării imediate în profesie, cu stagiatură și examen de capacitate. „Am plădat foarte mult pentru modelul românesc (…) în care absolvenții de la Institut sunt practic repartizați în sistem, ca judecători și procurori stagiari.”
De la regulă pe hârtie la regulă în practică: stagiatura, integritatea, predictibilitatea
Reforma reală începe atunci când formarea se transformă în practică tutelată. Stagiatura uniformizează standarde, oferă supervizare și reduce hazardul concursurilor sporadice. În paralel, screeningul de integritate (vettingul), inconfortabil, dar necesar – trebuie dus la capăt pentru a clarifica rapid arhitectura resurselor umane. Strugariu insistă că procesul nu e punitiv, ci restaurativ, orientat spre încredere: dacă nu ai de ce te teme, îl parcurgi și mergi mai departe.
Pe același traseu al transparenței, Republica Moldova a intrat în regimul internațional de schimb de date privind declarațiile de avere, o piesă tehnică, dar crucială pentru responsabilizare și pentru mesajul transmis societății: nimeni nu e deasupra regulilor.
Ce așteaptă Bruxelles și ce câștigă Chișinăul
Capitolele de negociere europene nu sunt „pretențiile Bruxelles-ului”, ci garanții pentru cetățeni: acces la justiție, instanțe eficiente, profesioniști bine formați și plătiți corect, proceduri previzibile. Aderarea cere legislație compatibilă cu acquis-ul și un mecanism instituțional capabil să o aplice. Aici intră și educația juridică adaptată vremurilor: de la drept european și procedura legislativă a UE, până la impactul inteligenței artificiale în profesiile juridice, teme pe care INJ le introduce tot mai consistent în formarea inițială și continuă.
Tinerii și vocația: cum aduci candidații buni în sistem și îi ții acolo
Atracția pentru facultățile de drept rămâne mare la Chișinău, dar opțiunile de carieră sunt variate: avocatură, companii, administrație. INJ încearcă să „aranjeze punțile” cu universitățile (concursuri, vizite, consiliere) și să transmită ideea că magistratura este mai mult decât o meserie — e vocație, etică și disciplină. Predictibilitatea traseului (admitere – formare – stagiatură – titularizare) și o salarizare motivantă sunt condiții fără de care sistemul pierde talente în fața altor profesii.
Justiția, un proces zilnic
Dacă există un fir roșu al dialogului, acesta este continuitatea efortului. Strugariu o formulează limpede:
„Lupta asta pentru o justiție independentă (…) este un proces zilnic. Nu este o chestiune care se finalizează (…) E de lucru permanent la asta. E continuu.”
În această logică, reformele nu sunt sprinturi, ci o maraton: formare mai riguroasă, vetting dus la capăt, traseu profesional previzibil, cooperare tehnică cu partenerii europeni și comunicare onestă cu publicul. Când aceste piese se așază, încrederea nu vine din lozinci, ci din experiențe reale: ședințe care încep la timp, hotărâri argumentate, concursuri anunțate la termen, audituri care dau socoteală.
Vizionați dialogul integral
Interviul complet este disponibil pe paginile de Facebook și YouTube ale postului Vocea Basarabiei.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
){kind=link}