Regizorul și producătorul român Tudor Giurgiu, fondator al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al Galei Premiilor Gopo și al Asociației Romanian Film Promotion, subliniază necesitatea unui nou model de dezvoltare culturală, bazat pe colaborarea dintre instituțiile publice și mediul privat.
Vorbind despre responsabilitatea de a susține cinematografia, Giurgiu declară:
„Ținând cont de costurile filmelor, cred că este important să ai instituții solide, care înțeleg nevoia de a face film, e o misiune culturală, până la urmă, a fiecărui stat.”
În același timp, el atrage atenția că inițiativa trebuie să vină și din partea celor care creează:
„Nu stați și așteptați ca statul vă va finanța proiectele, în niciun caz. Mergeți în piață și căutați bani.”
Această poziționare marchează o schimbare de paradigmă: cultura nu este doar responsabilitatea statului sau doar a sectorului privat, ci o cooperare activă între cele două, în care creatorii au responsabilitatea networkingului și a construirii de parteneriate.
Cea mai profundă parte a dialogului purtat în cadrul emisiunii „Realitatea românească” a atins procesul de documentare și realizare a filmului „Pădurea de molizi”, inspirat din masacrul de la Fântâna Albă (1941). Un eveniment încă prea puțin cunoscut de publicul larg și în cultura română.
„Pădurea de molizi”, film despre recuperarea memoriei unui episod prea puțin cunoscut
Regizorul a vorbit despre procesul de documentare al filmului „Pădurea de molizi”, inspirat din tragedia de la Fântâna Albă (1941).
„Am ajuns la subiect cumva din întâmplare. Eu nu știam ce s-a întâmplat în 1941, nu departe, la Fântâna Albă. Am văzut o emisiune și am spus: wow, habar nu aveam despre asta. Am început să citesc, să caut pe internet. M-a uimit și m-a șocat cruzimea.”
Documentarea a inclus filmarea ultimilor supraviețuitori ai masacrului:
„Am avut șansa să găsim ultimii doi supraviețuitori, aveau nouăzeci și ceva de ani. I-am filmat, am făcut un interviu cu amândoi, foarte emoționant.”
Din aceste fragmente de memorie vie s-a născut ideea centrală a filmului – povestea lui Gheorghe și Minodora, doi oameni separați de istorie, de deportări și de război, pentru mai bine de cincizeci de ani.
Filmul a fost prezentat pentru prima dată publicului din Republica Moldova în cadrul Zilelor Filmului Românesc 2025.
Interviul complet este disponibil pe paginile de Facebook și YouTube ale postului Vocea Basarabiei.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
, al Galei Premiilor Gopo și al Asociației Romanian Film Promotion, subliniază necesitatea unui nou model de dezvoltare culturală, bazat pe colaborarea dintre instituțiile publice și mediul privat.){kind=link}