Kaja Kallas, vicepreședintă a Comisiei Europene și înalt reprezentant al Uniunii Europene pentru afacerile externe și politica de securitate, a cerut luni ca Uniunea să fie „mai creativă” în combaterea așa-numitei „flote-fantomă” a Rusiei, folosită pentru ocolirea sancțiunilor internaționale împotriva exporturilor de țiței rusesc.
La sosirea la reuniunea de la Luxemburg a miniștrilor de externe din UE, șefa diplomației europene a declarat presei că Moscova este creativă în ocolirea sancțiunilor, deci Bruxellesul ar trebui să fie la fel, transmite Agerpres.
„Trebuie să ne gândim tot timpul ce mai putem face”, a spus ea.
Kallas a apreciat că UE a făcut multe progrese în reducerea veniturilor obținute de Rusia în ciuda sancțiunilor, însă miniștrii urmează să discute coordonarea măsurilor în acest sens.
Conform unui document de lucru pregătit pentru reuniunea ministerială de luni, flota-fantomă de petroliere de care dispun rușii este estimată în prezent la 600 până la 1400 de nave. Consilierii experți ai înaltei reprezentante a UE au avertizat că petrolierele care contribuie la economia de război a Rusiei reprezintă în același timp un risc major pentru mediu și pentru siguranța maritimă, arată un document la care a avut acces dpa.
Accidentele petrolierelor pot provoca deversări masive de petrol și alți poluanți ai mărilor, cu efecte devastatoare asupra regiunilor de coastă, a ecosistemelor și a pescuitului industrial. Multe din navele din flota-fantomă au proprietari greu de identificat și sunt fie neasigurate, fie asigurate necorespunzător. În eventualitatea unor probleme, costurile ajung să fie suportate de contribuabili din statele riverane.
Moscova recurge de mai mulți ani la flota-fantomă pentru a ocoli sancțiunile occidentale, inclusiv un plafon de preț pentru țiței. În acest scop, sunt închiriate frecvent nave vechi, cu proprietari obscuri, care folosesc diferite tactici de ascundere a originii încărcăturii. Unele petroliere își opresc sau își modifică transponderele din sistemul de identificare automată din satelit (AIS); altele efectuează transbordări ale țițeiului în larg.
Experții consideră că navele respective pot fi folosite și ca platforme de lansare a dronelor în scop de bruiaj sau spionaj. În context, dpa reamintește că traficul aerian în zona Copenhaga a fost perturbat recent de apariția unor drone neidentificate.
Kallas propune ca reacție la aceste probleme adoptarea de măsuri mai riguroase împotriva navelor și a companiilor maritime implicate, în paralel cu cooperarea mai strânsă între statele de pe coaste și țările ale căror pavilioane sunt folosite de vasele-fantomă. Ideal, țările respective ar trebui să accepte inspecții ale forțelor navale ale UE.
Din iunie anul acesta, trei misiuni maritime ale Uniunii au primit sarcina de a monitoriza flota-fantomă rusească și de a culege informații. Acest rol este inclus și în obiectivele Operațiunii Aspides, care are în primul rând atribuția de a proteja vasele comerciale din Marea Roșie de atacurile milițiilor yemenite Houthi.
UE intenționează să extindă lista de sancțiuni cum ar fi interdicția de acces în porturi și alte măsuri punitive; dacă statele membre sunt de acord, numărul de nave vizate ar urma să crească de la 444 la 562 în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni ale Uniunii împotriva Rusiei, ca reacție la agresiunea rusească împotriva Ucrainei.
Kallas speră să se obțină săptămâna aceasta, la summitul UE de la Bruxelles, un acord privind pachetul respectiv.
