Pe 23 septembrie, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a publicat un comunicat alarmist în care acuză Bruxelles-ul de complot electoral, NATO de mobilizări militare la graniță și evocă scenarii de provocări armate în Transnistria. Tonul documentului, marcat de contradicții semantice precum „regimuri totalitar-liberale” și „dictatură sub masca democrației”, trădează natura sa propagandistică și nu una de analiză de intelligence, scrie IPN.
Această ofensivă informațională vine în contextul alegerilor din 28 septembrie din Republica Moldova, considerate un moment crucial pentru viitorul european al țării. Kremlinul, conștient că nu mai poate opri prin forță modernizarea și democratizarea Moldovei, mizează pe manipulare, cultivarea fricii și demobilizarea electoratului.
Cu toate acestea, sondajele recente arată o susținere masivă pentru integrarea europeană: 61% dintre moldoveni sprijină aderarea la UE, iar 86% evaluează pozitiv relația cu Bruxelles-ul. Deși referendumul pentru includerea acestui obiectiv în Constituție a fost câștigat la limită în 2024, diaspora a jucat un rol decisiv – un semnal clar că participarea masivă la vot este esențială.
Între 2021 și 2025, UE a alocat aproape 200 de milioane de euro pentru dezvoltarea Moldovei, în timp ce Rusia și-a menținut linia de șantaj energetic și propagandă. Alegerile de duminică sunt, în fapt, un referendum asupra destinului național: rămânerea în zona de influență rusă sau integrarea într-o comunitate europeană democratică și prosperă.
În fața campaniilor de dezinformare ale Kremlinului, cel mai puternic răspuns rămâne participarea civică. Fiecare vot contează. Așa cum grecii au rezistat la Maraton, și Moldova își poate apăra libertatea și direcția europeană prin voință democratică.
