Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat vineri că luna aceasta îi va prezenta preşedintelui american Joe Biden un „plan de victorie” împotriva Rusiei şi a susţinut că ofensiva ucraineană lansată pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk a avut efectul scontat întrucât a încetinit înaintarea armatei ruse pe frontul din estul Ucrainei, relatează AFP.
„Sincer, a dat rezultatele aşteptate. În regiunea Harkov (nord-est), inamicul a fost oprit, iar înaintarea lui în regiunea Doneţk (est) a fost încetinită, chiar dacă acolo este foarte dificil”, a afirmat la Kiev, în timpul unei conferinţe, preşedintele Zelenski, potrivit căruia armata rusă a fost nevoită să desfăşoare circa 40.000 de soldaţi în regiunea Kursk, unde trupele ruse au lansat săptămâna aceasta o contraofensivă, despre care preşedintele ucrainean a spus acum că până în prezent nu a condus la „niciun succes major” al Rusiei.
Armata rusă a susţinut că a recăpătat controlul asupra a circa zece localităţi în provincia Kursk într-o contraofensivă lansată săptămâna aceasta şi care continuă în partea de vest a teritoriului unde trupele ucrainene au pătruns pe 6 august într-o incursiune care a luat prin surprindere armata rusă. Aceasta din urmă avea în acea zonă un dispozitiv slab format mai ales din tineri recruţi, sute dintre aceştia fiind atunci luaţi uşor prizonieri de trupele ucrainene.
Potrivit bloggerilor militari ruşi, trupele ruse ar fi recuperat circa 150 de km pătraţi din cei aproximativ 1000 de km pătraţi de teritoriu pierdut în Kursk, dar există „zone gri” unde nu este clar care tabără deţine controlul. Ministerul rus al Apărării a susţinut în raportul său de vineri că ar fi recuperat şi oraşul Snagost, informaţie neconfirmată de surse independente.
O recucerire a oraşului Snagost, transformat rapid de armata ucraineană într-un avanpost fortificat, ar permite armatei ruse să deblocheze o mare unitate care este încolţită în districtul vecin Gluşkovo, între graniţa ucraineană şi râul Seim. Armata ucraineană a distrus în atacuri cu rachete în ultimele săptămâni mai multe poduri peste acest râu, obligând armata rusă să instaleze pontoane pentru a trece râul.
În pofida ofensivei din Kursk, prin care Kievul a sperat că va forţa Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo, aceasta a continuat să câştige teren pe acel front. Comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac de pe frontul ucrainean.
Armata rusă se află acum la doar câţiva kilometri de oraşul Pokrovsk, un nod strategic feroviar şi rutier pentru armata ucraineană. Zelenski a admis în declaraţia sa de vineri că situaţia la Pokrovsk rămâne dificilă, vorbind însă despre o stabilizare a frontului în acel sector în ultima săptămână.
Pe de altă parte, el a confirmat că luna aceasta va avea o întâlnire cu omologul său american Joe Biden pentru a-i prezenta „un plan de victorie” a Ucrainei împotriva Rusiei. „Luna aceasta este prevăzută întâlnirea noastră cu preşedintele Biden. Îi voi prezenta un plan pentru victorie. Un set de soluţii interconectate care vor oferi Ucrainei suficientă putere, suficiente lucruri pentru a aduce acest război pe calea păcii’, a spus Zelenski.
Astfel, el le-a cerut din nou aliaţilor săi, în special SUA, să ridice restricţiile asupra folosirii de către Ucraina a rachetelor occidentale cu rază lungă de acţiune pentru lovituri asupra unor ţinte în interiorul Rusiei. „Oricine vede pe hartă de unde Rusia îşi lansează atacurile, unde îşi antrenează trupele, îşi menţine rezervele şi îşi amplasează infrastructura militară înţelege clar de ce Ucraina are nevoie de capabilităţi cu rază lungă de acţiune”, a explicat el, înaintea unei întrevederi a preşedintelui Biden cu premierul britanic Keir Starmer la care aceştia ar putea decide dacă dau curs solicitării Kievului.
Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că o decizie favorabilă solicitării Kievului ar însemna implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina. El a sesizat faptul că în această chestiune nu este vorba despre autorizarea Ucraina să folosească rachete occidentale cu rază lungă de acţiune, precum ATCAMS sau Storm Shadow, întrucât armata ucraineană nu are capacitatea tehnică de a folosi singură aceste rachete ce pot fi lansate asupra teritoriului rus numai pe baza datelor transmise de sateliţii americani sau europeni şi pot fi programate în lansarea către ţintă numai cu ajutorul militarilor din ţările care furnizează aceste sisteme.
Aşadar, a concluzionat Putin, „nu este vorba despre a permite sau nu regimului ucrainean să lovească Rusia cu aceste arme, ci despre a decide dacă statele NATO sunt sau nu direct implicate în conflictul militar”, iar o asemenea decizie de implicare ar schimba „însăşi natura conflictului”, caz în care „vom lua deciziile corespunzătoare plecând de la ameninţările pe care ni le creează”.
