Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom vorbi despre perspectiva integrării europene pentru Republica Moldova, despre situația din regiune, avem un oaspete special venit de la București, Liliana Popescu-Bîrlan, director general al Institutului Diplomatic Român. Până a fi numită în această funcție, dna Liliana Popescu-Bîrlan a fost profesor universitar în cadrul Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), unde a predat Politica Externă și Diplomație; Teoria Relațiilor și Organizațiilor Internaționale; Rusia și vecinătatea estică a Uniunii Europene. La Chișinău se află împreună cu alți colegi de la București pentru a instrui demnitari, membri ai corpului diplomatic și funcționari publici. Este vorba de un program special, Programul de formare profesională în domeniul afacerilor europene, organizat de Institutul Diplomatic Român în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Agenția Internațională pentru Cooperare în Dezvoltare. Bine ați ajuns la Vocea Basarabiei!
Liliana Popescu-Bîrlan: Bună seara! Vă mulțumesc mult, dna Valentina, pentru invitație!
Vocea Basarabiei: E plăcerea noastră să vă avem prezentă aici, la Vocea Basarabiei. Se vorbește mult că Republica Moldova trebuie să facă parte din Uniunea Europeană și despre această perspectivă vorbesc și înalții demnitari de la Bruxelles, acum a fost ultimul discurs pe care l-a ținut dna Ursula von der Leyne. Președinta Comisiei Europene a spus că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. E pregătită Republica Moldova, merită Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană?
Liliana Popescu-Bîrlan: De meritat, absolut merită.
Vocea Basarabiei: Dar de pregătită?
Liliana Popescu-Bîrlan: De pregătită, acesta este și scopul pentru care noi am răspuns invitației lansate de colegii din Republica Moldova de a-i sprijini cu acest program de formare. Sigur că asta este, să spun așa, foarte puțin…
Vocea Basarabiei: O picătură în ocean?
Liliana Popescu-Bîrlan: Poate da, poate un picuț mai mult, dar, oricum, e un început, pentru că acesta-i un program pilot, noi am mai avut un program în noiembrie anul trecut în care am invitat tot așa funcționari înalți și diplomați, la Sinaia a fost. Au fost 25 de reprezentanți, dacă nu mă înșel, și atunci s-a născut această idee din partea moldoveană de a face un program mai amplu, mai cuprinzător, și noi am răspuns acestei invitații. Apropo de ce m-ați întrebat, cu dna Von der Leyne, este foarte important și semnificativ faptul că președinta Comisiei Europene spune acest lucru, înseamnă că există sprijin la nivel european pentru Republica Moldova.
O justiție funcționale va atrage investitori, care nu se vor mai teme pentru banii lor
Vocea Basarabiei: Haideți să ne explicați pe înțelesul tuturor ce înseamnă această integrare europeană. Apropo, dacă discutăm cu cetățenii din Republica Moldova, încă uneori mai reținem păreri diferite, chiar dacă le spunem că, uitați-vă, România de când a devenit țara membră a Uniunii Europene a reușit să dezvolte economia, să crească Produsul Intern Brut, să îmbunătățească infrastructura, multe avantaje de care beneficiază România, dar ei spun: „Dacă ne uităm peste Prut, mai vedem că există și acolo sate sărace și mai sunt localități unde nu a ajuns bunăstarea și prosperitatea”. Ce înseamnă integrarea europeană?
Liliana Popescu-Bîrlan: Integrarea europeană înseamnă foarte multe lucruri, înseamnă, aș spune, în primul rând, adoptarea unei mentalități prin care să vrei ca societatea să fie condusă pe bază de principii, pe bază de lege, pe bază de egalitate în fața legii, adică exact opusul unor practici care vin dinspre Est. Și aici, nu mă feresc să spun acest lucru, există studii și dincolo de studii vedem cum este condus statul rus, care mai curând funcționează ca o mafie pe baza unor ierarhii de loialitate, și nu pe baza unui sistem de lege acceptat larg la nivelul societății și care să permită și celor mai puțin dotați, și celor mai săraci să aibă acces la resursele sociale. Este foarte adevărat ce ați spus că în România, dacă te uiți dincolo de Prut, în România există sărăcie în anumite zone și, mai ales, în zonele rurale, este adevărat. Este adevărat că societatea așa cum s-a configurat în ultimii 30 de ani nu s-a bazat pe principiile de dinainte să egalizăm regiunile sau nu a fost în primul rând bazată, dar, pe de altă parte, la nivelul Uniunii Europene există așa-numitele politici de coeziune, care vizează tocmai sprijinirea regiunilor și zonelor mai sărace. Deci, vizează acest principiu al egalizării din punct de vedere economic, da? De aceea zonele, regiunile mai sărace ale Uniunii Europene sunt sprijinite mai mult. Este adevărat că lucrul acesta se întâmplă de la nivelul Bruxelles-ului. Dacă ești membru al Uniunii Europene, atunci există acest acces la fonduri, care să ajute depășirea inegalităților, un lucru însă care s-a făcut mai puțin la nivel de stat. Deci, eu când spun că în ultimii 30 de ani nu s-a pus accentul de la nivelul politicilor guvernamentale în România pe egalizare, pentru că egalizarea suna a comunism, ca să zic așa.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că accesul la fonduri europene contează foarte mult, dar aici se mai adaugă, s-au format condiții propice sau un mediu favorabil pentru investitori să-și aducă capital și dacă se fac investiții, oricum aceste investiții ajută la crearea locurilor de muncă, la mărirea salariilor și prin aceste lucruri iarăși vorbim că se îmbunătățește nivelul de trai.
Liliana Popescu-Bîrlan: Ca un investitor să vină din afară în Republica Moldova, e important ca mediul economic să fie predictibil, adică ei să spună: „Dacă eu pun bani aici, investesc aici, să am siguranță că sistemul de justiție funcționează și că nu o să mi se fure banii, de fapt, într-un fel sau altul”. De aceea este foarte important acest rule of law, adică o societate bazată pe lege și pe justiție.
Vocea Basarabiei: Dar cum funcționa justiția atunci când România a ajuns să fie țară membră UE și astăzi?
Liliana Popescu-Bîrlan: Să știți că România la fel ca și Bulgaria…
Vocea Basarabiei: …cele mai mari restanțe le avea la lupta împotriva corupției și la reforma în justiție?
Liliana Popescu-Bîrlan: Exact! Și aceste elemente erau de bază în așa-numitul mecanism de cooperare și verificare. În opinia mea, a fost extrem de bun, pentru că a ajutat societatea, a ajutat guvernanții să adopte acele măsuri care să permită reformarea acestui sistem, sistemului de justiție. Și noi am avut cazuri celebre de oameni chiar politici sau oameni din mediul de afaceri care au intrat la închisoare, care au fost sancționați de lege într-un mod surprinzător, ceea ce poate cu 10 ani înainte nu te-ai fi așteptat.
Vocea Basarabiei: De la premier, până la deputați, miniștri.
Liliana Popescu-Bîrlan: Exact!
Vocea Basarabiei: Republicii Moldova, din moment ce a obținut acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, i s-au înaintat și acele 9 condiționalități pe care trebuie să le respecte. Acum, ce spun autoritățile din Republica Moldova? Că 3 din ele sunt respectate, 3 sunt pe cale a fi respectate și 3 încă mai este de lucru ca să fie îndeplinite. Restanțe sunt, iată, tocmai aici, la sectorul justiției.
Liliana Popescu-Bîrlan: Nu e deloc ușor, pentru că e vorba de o luptă, există segmente în societate și în economie care nu doresc aceste schimbări.
Uniunea Europeană vine cu reguli, vine cu sancțiuni, sigur că unora le e teamă
Vocea Basarabiei: Cum vă explicați această nedorință ca să se reformeze un sistem?
Liliana Popescu-Bîrlan: Sunt niște interese economice, financiare la mijloc care împiedică. Atât timp cât unele afaceri prosperă în afara legii și nu există bariere în calea lor, evident că asta se întâmplă.
Vocea Basarabiei: Dar inclusiv acești exponenți ai justiției sau ai altor sectoare și ei doresc ca țara lor să devină un stat bazat pe drept, un stat unde legea să funcționeze. Credeți că chiar sunt atât de departe de ideea că ei pot fi considerați frână pe calea integrării europene?
Liliana Popescu-Bîrlan: Probabil că le e teamă de această nouă entitate. Bruxelles-ul, Uniunea Europeană vine cu reguli, vine cu sancțiuni, sigur că le e teamă, evident, reprezintă un pericol pentru ei. Dar și în România a existat o luptă între aceste forțe care încercau să frâneze reformarea legislației, reformarea societății. E cumva firesc, numai că la ora actuală Republica Moldova este într-o situație foarte benefică. Mă refer la deschiderea din partea Bruxelles-ului, deschiderea din partea capitalelor europene, cum spunea dna ministru Odobescu azi-dimineață în mesajul către conferință, este o șansă istorică. Și această șansă istorică e important să o folosiți, să o luați, să profitați de ea, pentru că aceste condiții puse de Bruxelles, de Comisie sunt condiții care sunt menite să ajute Republica Moldova să poată să înceapă negocierile, pentru că una este să ai statut de candidat, asta înseamnă o deschidere pentru pregătirea societății pentru negocieri, deci este o perioadă de pregătire pentru începerea negocierilor, pentru că în istoria Uniunii Europene sunt state care au rămas candidat nu știu câți ani, fără să înceapă negocierile.
Vocea Basarabiei: Și acum mă gândesc la Turcia, este o țară care negociază de cât timp, mai mult de 40 de ani?
Liliana Popescu-Bîrlan: A început negocierea, dar s-a împotmolit la un moment dat, dar, de exemplu, Republica Macedonia de Nord a fost împiedicată ani de zile să înceapă negocierile, deși avea statut de candidat. De aceea e important efortul acesta.
Vocea Basarabiei: Poate din aceste considerente unii și insistă pe ideea că poate încă mulți ani înainte Republica Moldova nu ar fi avut această perspectivă, această șansă istorică, așa cum ziceți dvs., dacă nu ar fi fost acest război în imediata vecinătate?
Liliana Popescu-Bîrlan: Așa este! Păi, gândiți-vă la perioada în care Uniunea Europeană a lansat Politica de Vecinătate și după aceea Parteneriatul Estic. Deci, 2004-2009 Parteneriatul Estic, în care Republica Moldova a avut performanțe deosebite, era supranumită copilul minune al Parteneriatului Estic.
Vocea Basarabiei: Povestea de succes, istoria de succes.
Liliana Popescu-Bîrlan: Povestea de succes, exact. Și totuși, nici Republica Moldova, nici Ucraina nu au obținut statutul de candidat în timp ce state din Balcani obținuseră acest statut de candidat și era evident că e vorba de o piedică de ordin politic, pentru că, mă rog, partenerii europeni nu doreau să supere Moscova.
Vocea Basarabiei: Acum, președinta Comisiei Europene spune: „Este momentul ca Europa să răspundă la chemarea istoriei. Trăiască Europa! A venit vremea să ne gândim cum ne pregătim pentru o Uniune completă”. Unde trebuie să ajungă hotarul?
Liliana Popescu-Bîrlan: Acum, eu m-aș referi la tratatele Uniunii Europene, și în tratate se spune că orice stat care face parte geografic din Europa are dreptul să aspire, să candideze, să devină membru. Din punctul acesta de vedere, atât Republica Moldova, cât și Ucraina sunt integral parte din Europa.
Vocea Basarabiei: Până la război se zicea că și Belarus, și chiar Rusia sunt țări din Europa.
Liliana Popescu-Bîrlan: Da, sunt! Belarus e clar că e stat, geografic vorbind, integral în Europa, dar, cum spuneați exemplul Turciei. Turcia este parțial europeană, parțial asiatică, Rusia este parțial europeană, parțial asiatică. Aici lucrurile sunt mai complexe și cu atât mai mult cu cât e vorba de state mari, mă refer la populație, nu mai vorbesc ca teritoriu. Deci, Federația Rusă, da, și vrea și mai mult teritoriu.
Bine că în spatele Republicii Moldova stă Comisia Europeană
Vocea Basarabiei: Dna Popescu, vorbeam despre cele 9 condiționalități, și ce se crede? Că totuși decizia Bruxelles-ului în această toamnă va fi una politică și credeți că ar putea să fie și mai tolerantă, chiar dacă nu sunt îndeplinite sută la sută aceste 9 condiționalități?
Liliana Popescu-Bîrlan: Asta depinde foarte mult de statele membre ale Uniunii Europene și, cum știți, ele au poziții diferite, unele sunt mai tolerante, mai deschise, altele mai puțin, unele au interese să nu fie tolerante, știm foarte bine cazul Austriei, care ne-a împiedicat să intrăm în Zona Schengen. Și atunci sigur că există, vedeți că și în Uniunea Europeană există instituții și instituții, Comisia Europeană întotdeauna, de la începutul istoriei Uniunii Europene, a fost acea instituție care a împins înainte integrarea, extinderea, aprofundarea Uniunii Europene, în timp ce Consiliul este mai curând o instituție care funcționează pe principii interguvernamentale. Și atunci, aici interesele statelor membre sunt mai prezente, de aceea e foarte bine că avem Comisia în spatele Republicii Moldova, dar cum spunea astăzi la training dl ministru Leonard Orban: „Este foarte important ca Republica Moldova să cultive relații foarte bune bilateral cu statele membre”.
