Românii de pretutindeni sărbătoresc azi 105 ani de la Marea Unire. Ziua Națională a României marchează unirea de la 1 decembrie 1918 a Ardealului, Maramureșului, Crișanei și Banatului, eveniment care a încheiat unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat unitar – România Mare, procesul juridic fiind însă încheiat un an mai târziu.
La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a fost convocată Marea Adunare Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, forurile legislative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.
Punctul culminant al manifestației ample de la Alba Iulia, cu participarea a peste 1200 de delegați din toate colțurile țării și peste 100 de mii de români, a fost rostirea proclamației de către episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.
„Fraților, ceasul împlinirii vremii este acesta. Când Dumnezeu atotputernicul rostește prin poporul său credincios dreptatea sa, însetată de veacuri, astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuiește România Mare, una și nedespărțită. Rostim fericiți, toți românii fericiți de pe aceste plaiuri, ne unim pe veci cu țara mamă, România”, a răsunat acum 105 ani în Alba Iulia.
În 11 decembrie este ratificată Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, în 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut abia în 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat în 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria. Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire.
