Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este dispus să renunțe la obiectivul aderării Ucrainei la NATO în schimbul unor garanții solide de securitate din partea Occidentului, în urma discuțiilor care au durat peste cinci ore și au avut loc duminică la Berlin cu emisarii Statelor Unite, în încercarea de a pune capăt războiului cu Rusia. Negocierile urmează să continue luni.
Steve Witkoff, emisar al fostului președinte american Donald Trump, a declarat că întâlnirea la care a participat alături de Jared Kushner, ginerele lui Trump, a dus la „progrese semnificative” în procesul de pace, fără a oferi însă detalii suplimentare. Consilierul prezidențial ucrainean Dmitro Lîtvin a precizat că Zelenski va comenta public rezultatele negocierilor după încheierea acestora, luni, menționând că sunt analizate mai multe proiecte de documente.
„Întâlnirile au durat peste cinci ore și s-au încheiat astăzi cu un acord de a fi reluate mâine dimineață”, a declarat Lîtvin într-o conversație cu jurnaliștii pe WhatsApp. Înainte de începerea discuțiilor, Zelenski confirmase deja că este dispus să renunțe la aderarea la NATO dacă Ucraina va primi garanții de securitate clare și obligatorii din punct de vedere juridic.
Această poziție marchează o schimbare majoră pentru Kiev, în condițiile în care aderarea la NATO este prevăzută în Constituția Ucrainei și a fost considerată esențială pentru protejarea țării împotriva agresiunii ruse. Deși o astfel de concesie ar putea satisface unul dintre obiectivele strategice ale Moscovei, autoritățile ucrainene au subliniat că nu își schimbă poziția privind cedarea de teritorii.
Witkoff a scris pe platforma X că părțile au discutat „planul de pace în 20 de puncte, agendele economice și alte subiecte”, subliniind că „progresele sunt semnificative”. Cancelarul german Friedrich Merz, gazda reuniunii, a făcut doar scurte declarații, lăsând ulterior delegațiile să negocieze.
Alți lideri europeni sunt așteptați la Berlin pentru a participa la discuțiile programate luni. În acest context, Zelenski a reiterat că scopul inițial al aderării la NATO a fost obținerea unor „garanții reale de securitate”. În lipsa consensului occidental, el a indicat drept alternativă garanții bilaterale de securitate, similare articolului 5, oferite de SUA și de alți parteneri precum Canada și Japonia.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a calificat prezența emisarilor americani la Berlin drept „un semn pozitiv”, dar a avertizat că Ucraina are experiențe negative cu astfel de garanții, amintind de Memorandumul de la Budapesta din 1994. Potrivit acestuia, fără o implicare fermă a Statelor Unite, garanțiile de securitate ar avea o valoare limitată.
Între timp, Marea Britanie, Franța și Germania lucrează la îmbunătățirea propunerilor americane. Un proiect prezentat luna trecută prevedea ca Ucraina să cedeze teritorii, să renunțe la NATO și să își limiteze capacitățile militare. Liderii europeni consideră momentul drept unul „critic” pentru viitorul Ucrainei și caută soluții de sprijin financiar, inclusiv prin utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea bugetului civil și militar al Kievului.
