Update: Rachete au lovit centrul logistic critic din Tokmak, sudul Ucrainei, ocupat de ruși, potrivit unui lider regional instalat de Moscova, relatează CNN.
Armata ucraineană a efectuat atacul „masiv” folosind mai multe lansatoare de rachete, potrivit lui Vladimir Rogov, un înalt oficial numit de Rusia în regiunea Zaporojie.
Trei rachete au explodat și o a patra a căzut lângă o gară, dar nu a explodat, a declarat Rogov la Telegram. O persoană a fost rănită, a adăugat el.
Update: Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că atacurile ucrainene s-au intensificat în ultimele zile, în special pe linia frontului care traversează regiunea ucraineană Zaporojie, informează Reuters.
Vorbind la televiziunea rusă în marja summitului Rusia-Africa la Sankt Petersburg, Putin a declarat că Ucraina nu s-a bucurat de succes pe nicio parte a frontului, potrivit hotnews.ro.
Update: Ucrainenii au distrus un lansator de rachete termobarice TOS-1A al rușilor cu dronă kamikaze. Bombele termobarice, numite și bombe cu vid, sunt considerate foarte periculoase din cauza efectului lor devastator și imprecis.
Sistemul TOS-1A ar fi fost distrus în regiunea Donețk, fără a fi precizat cu exactitate locul și momentul atacului. Armata lui Putin are lansatoare speciale de rachete termobarice TOS-1, poreclite „Buratino”.
Sistemele „Buratino” sunt considerate de către ruși „aruncătoare grele de flăcări” și pot lansa rachete termobarice pe o distanță de până la 9 kilometri. Pe lângă efectele directe ale undei de șoc, bombele termobarice provoacă rupturi ale organelor interne și asfixiere în cazul persoanelor care se află în raza de acțiune a exploziei.
Ucrainenii i-au informat pe americani că începe faza a doua a contraofensivei. Unde atacă și ce obiective au O bombă cu vid, sau o armă termobarică, este alcătuită dintr-un container care conține un gaz și două încărcături distincte, potrivit digi24.ro.
Ajuns în zona țintei, primul detonator eliberează gazul din container, care se împrăștie și pătrunde în adăposturile sau fortificațiile nesigilate complet. A doua încărcătură „aprinde” apoi respectivul gaz și provoacă o uriașă minge de foc și o undă de șoc în urma căreia oxigenul din aerul înconjurător este „aspirat”.
#Ukraine: The spectacular destruction of a Russian TOS-1A thermobaric multiple rocket launcher by an FPV loitering munition of the Ukrainian SBU "Alpha". pic.twitter.com/BCGYMAfc5s
— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) July 27, 2023
Update: Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a anunțat că partea americană a predat Curții Penale Internaționale (CPI) probele privind crimele de război rusești pe care le deține.
„Statele Unite au făcut un alt pas istoric către stabilirea unei răspunderi cuprinzătoare pentru crimele internaționale ale Rusiei, hotărând să împărtășească dovezi ale crimelor de război rusești cu Curtea Penală Internațională”, a scris Kostin pe Twitter, mulțumind procurorului general al SUA, Merrick Garland, și tuturor oficialilor de la Departamentul de Justiție de la Washington.
Update: Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi, la summitul cu liderii africani de la Sankt Petersburg, că Rusia este capabilă să înlocuiască exporturile ucrainene de cereale către Africa și că Moscova va fi pregătită să înceapă să furnizeze gratuit cereale către șase țări africane în termen de trei-patru luni, informează Reuters.
Liderul rus susține că este vorba despre Burkina Faso, Zimbabwe, Mali, Somalia, Republica Centrafricană și Eritreea și a spus că acestea vor primi câte 25.000-50.000 de tone fiecare.
Update: Ca urmare a unui atac nocturn asupra regiunii Odesa cu rachetele Kalibr, clădirea administrativă a portului a fost distrusă, un terminal de marfă a fost avariat și un agent de securitate a fost ucis, a informat joi guvernatorul regiunii.
Guvernatorul din Odesa, Oleh Kiper, a declarat că Rusia a tras rachete Kalibr asupra portului de pe un submarin din Marea Neagră.
Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al comandamentului militar de sud al Ucrainei, a declarat că o furtună din timpul nopții a ajutat Rusia în acest atac, scrie Ukrinform.
„Inamicul a profitat de condițiile meteorologice și a lansat racheta în timpul tunetelor și al vântului și la o înălțime extrem de mică pentru a face mai dificilă reperarea lor”, a spus Humeniuk.
Forțele Aeriene ucrainene au raportat că în noaptea de 27 iulie, au distrus opt drone de atac Shahed-136/131 pe care invadatorii ruși le-au lansat în sud-estul țării, însă nu au fost capabile să doboare rachetele Kalibr.
Update: Preşedintele Joe Biden a ordonat administraţiei sale să împărtăşească dovezile privind presupusele crime de război comise de Rusia în Ucraina cu Curtea Penală Internaţională (CPI), a declarat miercuri un oficial american, relatează Reuters.
Pentagonul s-a opus demersului de a împărtăşi dovezile cu instanţa de la Haga şi a explicat în privat că orice cooperare cu CPI ar putea deschide calea pentru urmărirea penală politizată a trupelor americane desfăşurate în străinătate.
„Încă de la începutul asaltului Rusiei asupra Ucrainei, preşedintele a fost clar: trebuie să existe responsabilitate pentru autorii şi pentru cei care au facilitat crimele de război şi atrocităţile din Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate. „În ceea ce priveşte CPI în mod specific, nu vom discuta detaliile privind orice fel de cooperare, ceea ce este în concordanţă cu practica instanţei de a trata cererile de cooperare într-un mod confidenţial”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
CPI, un tribunal permanent pentru crime de război, a emis în martie un mandat de arestare pe numele liderului rus Vladimir Putin pentru suspiciunea de deportare a copiilor din Ucraina, ceea ce ar constitui o crimă de război. La rândul său, Rusia a emis un mandat de arestare pe numele procurorului CPI.
Rusia nu este membră a CPI şi respinge jurisdicţia acesteia. Ea neagă comiterea de atrocităţi în timpul conflictului său cu Ucraina. Nici Statele Unite nu sunt membre ale CPI, iar Casa Albă a refuzat să discute detaliile specifice ale oricărei cooperări cu instanţa.
Oficialul a precizat că Statele Unite au trimis anterior echipe de anchetatori şi procurori internaţionali pentru a ajuta Biroul Procurorului General al Ucrainei în pregătirea dosarelor pentru crime de război.
Update: Rusia a lansat miercuri seara mai multe valuri de rachete de croazieră, inclusiv hipersonice. Forțele aeriene ucrainene au anunțat miercuri că au interceptat 36 de rachete de croazieră lansate de Rusia în cursul zilei de 26 iulie.
Potrivit forțelor aeriene, au fost interceptate trei rachete Kalibr într-o primă serie de lovituri care a avut loc după-amiază şi 33 de rachete X-101 şi X-555 la începutul serii. Rachetele au fost lansate de opt bombardiere strategice ruseşti Tu-95 dinspre sud-est, îndreptându-se spre vestul Ucrainei şi „schimbându-şi constant direcţia”.
Forţele aeriene au raportat o altă lovitură rusă în cursul serii cu ajutorul unor avioane de vânătoare MiG-31 care au tras patru rachete hipersonice Kinjal, deosebit de greu de interceptat. Această lovitură a vizat regiunea Hmelniţki din vestul Ucrainei, pe care Rusia a vizat-o deja în mai multe rânduri.
„Informaţiile despre consecinţele tirului cu X-47 Kinjal sunt în curs de clarificare”, au precizat forţele ucrainene.
Rusia şi-a intensificat bombardamentele asupra oraşelor ucrainene în ultimele două săptămâni, vizând în special portul Odesa de la Marea Neagră, unde a fost lovită infrastructura folosită pentru exportul de cereale din Ucraina.
NATO a declarat miercuri că intensifică supravegherea în regiunea Mării Negre, condamnând ieşirea Rusiei din acordul care asigura trecerea în siguranţă a navelor care transportă cereale ucrainene, relatează Reuters citat de news.ro
„NATO şi aliaţii intensifică supravegherea şi recunoaşterea în regiunea Mării Negre, inclusiv cu avioane de patrulare maritimă şi drone”, informează un comunicat al Alianţei Nord-Atlantice.
Anunţul a fost făcut după o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, organismul înfiinţat la începutul acestei luni pentru a coordona cooperarea dintre alianţa militară occidentală şi Kiev.
Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că „Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acţiunile sale periculoase şi de escaladare în regiunea Mării Negre. Rusia trebuie să înceteze să mai folosească foametea ca armă şi să-i ameninţe cu instabilitatea alimentară pe cei mai vulnerabili oameni din lume. Acţiunile Rusiei prezintă, de asemenea, riscuri substanţiale pentru stabilitatea regiunii Mării Negre, care are o importanţă strategică pentru NATO. Aliaţii intensifică sprijinul acordat Ucrainei şi sporesc vigilenţa. Rămânem pregătiţi să apărăm fiecare centimetru de teritoriu aliat de orice agresiune.
„Rămânem pregătiţi să apărăm fiecare centimetru de teritoriu aliat de orice agresiune”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
