Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu și ministrul Culturii de la Chișinău, Cristian Jardan au venit cu reacții după ce cobza românească și meșteșugul de creare al acestui instrument muzical au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.
Potrivit șefului Legislativului de la Chișinău aceasta este o veste extraordinară pentru Republica Moldova „Decizia UNESCO este un semn de respect pentru cobză și pentru oamenii care au păstrat-o vie”, a spus Igor Grosu.
La rândul său și Cristian Jardan, ministrul Culturii, a salutat decizia UNESCO, subliniind că „sunetul cobzei a însoțit oamenii la sărbători, în familie și în comunități, din generație în generație, iar tradiția a fost păstrată vie de meșteșugari iscusiți și de muzicieni care i-au dat glas”.
„Decizia UNESCO este un semn de respect pentru cobză și pentru oamenii care au păstrat-o vie. Așa cum este familia lui Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, Cimișlia, care împreună cu fiul său Ștefan, sunt unicii meșteri populari din lume care continuă să confecționeze cobze. Este, în același timp, o responsabilitate pentru noi toți: să continuăm să susținem acest meșteșug și muzica tradițională care face parte din identitatea noastră comună, a Republicii Moldova și a României”, a punctat Jardan.
Cobza, cunoștințele tradiționale, deprinderile și muzica asociate acestui instrument au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.
Decizia a fost luată astăzi, la New Delhi, în cadrul celei de-a douăzecea sesiuni a Comitetului Interguvernamental UNESCO, printr-un dosar comun al Republicii Moldova și al României.
Acesta este al cincilea dosar comun depus de România și Republica Moldova, după înscrierea în patrimoniul UNESCO a Colindatului în ceată bărbătească (2013), Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Artei cămășii cu altiță (2022).
