Președinta Maia Sandu a declarat astăzi, 2 martie, la împlinirea celor 34 de ani de la războiul de pe Nistru că atât în anul 1992, cât și astăzi în Ucraina, agresorul este Rusia. Totodată, șefa statului a cerut retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova.
Președinta Republicii Moldova a remarcat, în cadrul discursului susținut la ceremonia dedicată Zilei Memoriei și Recunoștinței, că astăzi ne amintim de cei care, în 1992, au apărat suveranitatea și independența Republicii Moldova.
„Este o zi a durerii și a demnității. Este o zi în care ne amintim nu doar faptele celor care au luptat, ci mai ales sacrificiul pe care l-au făcut. Pentru că libertatea a venit cu un preț greu. Pentru ea, sute de oameni și-au dat viața. Alte zeci de mii și-au pus sănătatea, viitorul și liniștea celor dragi în pericol. (…) Comemorarea eroilor războiului de pe Nistru ne amintește că libertatea nu este un dat. Ea trebuie protejată”, a menționat Maia Sandu.
Potrivit șefei statului, cei care și-au apărat Republica Moldova în prima linie înțeleg cel mai bine cât de prețioasă este libertatea.
„De aceea, Dumneavoastră, veteranii, ați fost în toți anii de independență și sunteți și astăzi în prima linie a apărării democrației. Vă datorăm respect. Și vă datorăm recunoștință. Astăzi, la mai bine de trei decenii de la acele evenimente, pacea și libertatea noastră sunt din nou amenințate, iar ele sunt apărate, inclusiv pentru noi, de către ucraineni pe câmpul de luptă. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. În război, agresorul este cel care atacă. În 1992, agresorul a fost Rusia. Astăzi, în Ucraina, agresorul este Rusia. A spune că „ambele părți sunt vinovate” înseamnă a falsifica adevărul. Neutralitatea morală în fața agresiunii înseamnă nu doar lașitate, ci și minciună. Iar solidaritatea între popoarele care au cunoscut agresiunea este o datorie. Republica Moldova nu a râvnit la teritorii străine. Nu a pornit războaie. Și-a apărat doar pământul strămoșesc”, a mai spus președinta.
Maia Sandu a avertizat că agresiunea împotriva Republicii Moldova nu a dispărut nici astăzi. „Dacă în 1992 agresiunea a venit cu tancuri, astăzi ea vine prin propagandă, manipulare și dezinformare. Trăim un veritabil război cognitiv, un război care țintește memoria și identitatea. Un război care încearcă să relativizeze responsabilitatea, să confunde agresorul cu victima. De aceea, apărarea memoriei trebuie să fie parte a apărării naționale”, a declarat șefa statului.
Ea a mai subliniat că o condiție pentru un stat puternic este cunoașterea istoriei și a sacrificiilor strămoșilor, deoarece fără memorie, nu există identitate, fără identitate, nu există reziliență, iar fără reziliență, nu există securitate.
„Republica Moldova nu dorește război. Republica Moldova dorește pace. Iar pacea adevărată nu poate fi construită pe minciună. Și nu poate fi construită cu trupe străine pe teritoriul nostru. Cerem cu fermitate retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Evenimentele din 1992 au demonstrat caracterul și voința noastră de a trăi liber. Au arătat că, atunci când libertatea este pusă în pericol, moldovenii știu să se ridice. Și este obligația noastră sfântă să continuăm ceea ce au făcut eroii acelor zile. Să consolidăm democrația, să întărim instituțiile statului, pentru a asigura securitatea cetățenilor noștri și pentru a construi o Moldovă europeană, puternică și prosperă. Și, în numele celor care au căzut și au luptat, ne asumăm să păstrăm vie flacăra libertății. În fiecare zi”, a conchis președinta Maia Sandu.
Menționăm că, pe 2 martie, în Republica Moldova este marcată Ziua Memoriei și Recunoștinței. În această zi, în mai multe localități se desfășoară manifestări de comemorare a eroilor căzuți în războiul de pe Nistru.
La Chișinău, Ziua Recunoștinței și Comemorării a început cu depuneri de flori la monumentul Ștefan cel Mare și Sfânt. Veterani, polițiști, militari și oficiali au adus un omagiu eroilor căzuți în războiul de pe Nistru. Ulterior, participanții au mers într-un Marș al Memoriei către monumentul „Maica Îndurerată”, unde a avut loc un miting solemn.
Războiul de pe Nistru a început oficial la 2 martie 1992, dar primele tensiuni au apărut încă din 1990. În doi ani, situația din regiune a degenerat treptat. La Dubăsari s-a instaurat o dualitate a puterii între autoritățile separatiste și cele constituționale. Au fost create formațiuni paramilitare de gardiști și cazaci, iar instituțiile legitime ale statului au fost supuse mai multor provocări.
La 21 iulie 1992, Republica Moldova și Federația Rusă au semnat Convenția privind principiile reglementării pașnice a conflictului, punând capăt ostilităților militare. În războiul de pe Nistru au participat peste 30 de mii de cetățeni, printre care militari, polițiști, voluntari și civili. Aproximativ 400 de persoane și-au pierdut viața, iar circa 1200 au fost rănite.
