În mod tradițional, în luna lui Gustar facem bilanțuri, pentru că atunci s-a născut limba noastră cea română, atunci s-a născut independența și de trei decenii încercăm să ne dăm seama – ne-am mișcat înainte, îndărăt sau batem pasul pe loc? Și vom face și astăzi același lucru, încercând să găsim dovezi concludente la firul ierbii, cum spune Valentina Ursu, stând de vorbă cu oameni din „provincie” – Anatolie Golea și Lina Grâu sau, invers, Lina Grâu și Anatolie Golea, în studioul Vocii Basarabiei. Și vreau – așa cum ați auzit – dovezi pe înțelesul oamenilor: ne-am mișcat sau nu? Și vă dauun exemplu, dacă vreți, care îmi vine mie în cap: în copilăria mea și a voastră, probabil, în sat era o râpă numaidecât, unde duceai mortăciunile, vreascurile, toate gunoaiele, plasticurile, care erau o raritate, da? Acum, totuși, nu este atât de vizibil asta, cel puțin, primarul poate să aplice amenzi pentru cineva pe care îl prinde ducând acolo chiar și tescovina. Iată un exemplu că 30 de ani îi cam mult, dar am reușit, de exemplu, să dezgunoiem satele, în principal, dar, în schimb, oamenii șmecheri aruncă gunoaiele pe undeva pe la marginea câmpurilor. De exemplu, asta spune că încercăm să luptăm, dar în același timp arată că gunoiul, cum spunea profesorul Preobrajenski, „razruha v golove”, gunoiul e în cap, și nu în acțiunile noastre. Sau, mă rog, Anatolie, ca un jurnalist meseriaș și Lina, la fel, care monitorizează parcursul european al Europei, poate să spună cu dovezi academice clare, cifre, creșterea de exporturi, importuri, balanța de plăți, de exemplu, s-au mutat exportatorii pe piețe europene, până și transnistrenii trăiesc din valuta adusă din Europa, și nu de la matușka Rusia.
Vocea Basarabiei: Anatolie…
Anatolie Golea: Vasile, tu odată ai zis că mergem înainte, ne mișcăm înapoi sau batem pasul pe loc…
Vocea Basarabiei: Întrebam…
Anatolie Golea: Eu mi-aș aminti de celebrul citat al lui Lenin – „un pas înainte și doi înapoi”. Pare-mi-se că acest postulat, acest deziderat ar corespunde mai bine.
Vocea Basarabiei: Acest dans…
Anatolie Golea: Da, acest dans, pentru că atunci când parcă-parcă ne-am mișcat și am obținut ceva, noi imediat facem și pasul înapoi sau doi pași înapoi, mă rog, dansul este diferit, ca și hora – la Cahul este una, la Edineț este alta – doi, trei pași înainte, înapoi. Cam așa arată și mișcarea noastră în acești ani de independență, din păcate. Și atunci când se întrezărește speranța, oamenii cred, oamenii cred politicienilor, cred în promisiuni și de fiecare dată speră, speră că va fi mai bine și noi ținem minte acel romantism, acel elan de după proclamarea independenței, când se zicea că, uite, „seiceas zajiviom”, acum o să trăim bine.
Vocea Basarabiei: Dar dă-mi voie să te contrazic aici, iarăși cu un exemplu foarte concret. Anatolie Golea în urmă cu 30 de ani nu și-ar fi permis să-și cumpere o mașină ca oamenii, da?
Anatolie Golea: Evident!
Vocea Basarabiei: Adică și pentru că nu aveai banii, dar și pentru că piața este atât de accesibilă pentru noi, deci fiecare al doilea om care se respectă își cumpără o mașină dotată cu tot felul de aparataje, cu nu știu ce indicatoare, nu?
În toți acești ani, pasul pe care l-am făcut înainte a dat rezultate. Eu am în vedere că noi nu am reușit să ne rupem definitiv de mocirlă și să știm unde mergem, ce vrem să facem și unde vrem să ajungem.
Anatolie Golea: Și la asta ne vom referi, pentru că tradiția moldovenilor de a se plânge, de a se jelui, că suntem la limita sărăciei, că murim de foame etc. este o tradiție, din păcate. În toți acești ani, lucrurile s-au schimbat, pasul acela pe care l-am făcut înainte a dat rezultate, oricum a dat rezultate, eu am în vedere că noi nu am reușit să ne rupem definitiv de mocirlă și să știm unde mergem, ce vrem să facem și unde vrem să ajungem.
Vocea Basarabiei: Adică nu există o continuitate clară?
Anatolie Golea: Exact! Pentru că, ziceam, în ‘91 au apărut speranțe, nu, n-a mers bine, în ’94 i-am adus pe agrarieni, că ei, într-un fel, promiteau că revenim în Uniunea Sovietică, în ’98 s-au dus agrarienii, deci în ’98 a apărut câte ceva, s-a făcut reforma administrativ-teritorială, foarte importantă, care a început să dea rezultate, care oamenii la început nu înțelegeau cum va funcționa și exact în momentul când a început să funcționeze, când am devenit membri ai Pactului pentru Europa de Sud-Est, dacă îți mai amintești, era unul Bodo Hombach, care ne chema încolo și noi tot mergeam și speram. Exact atunci, în 2001, am zis, nu, venim înapoi că înainte era mai bine, mergem înainte că înainte era mai bine și au venit comuniștii, au anulat această reformă. Apropo, actuala guvernare n-a avut curajul să realizeze această reformă administrativ-teritorială, care este strict necesară, am mers opt ani cu Partidul Comuniștilor, după care am zis că: „ho, stai, stai, că până aici”. Vin acești tineri ingenioși, frumoși, energici, cu limbi străine, cu școli pe la Iași și mai departe de Iași și… s-a terminat cu o dezamăgire, cu o deziluzie, pentru că băieții tineri și frumoși au avut grijă, în primul rând, de propriul buzunar, de propriul business, să-și cumpere mașini, să-și facă case…
Vocea Basarabiei: …poartă din metal forjat…
Anatolie Golea: …să-și pună poartă din metal forjat și miliardul din bănci furat și am ajuns, iarăși s-a întors roata. Și ultima perioadă, atunci când în 2020-2021 au venit Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate și acum vedem că lumea iarăși începe să se decepționeze, să mornăie că nu merge bine. Deci, ceea ce ne lipsește nouă, în pofida faptului că ne-am mișcat, că am evoluat, că a crescut PIB-ul, că a crescut nivelul de viață al cetățenilor, că, așa cum ai zis și tu, numărul de mașini în Chișinău cred că în 30 de ani s-a triplat, dacă nu mai mult, probabil mai mult, nu am statistica asta, dar oamenii deocamdată sunt dezamăgiți și nu înțeleg încotro ne mișcăm.
Actuala guvernare n-a avut curajul să realizeze această reformă administrativ-teritorială, care este strict necesară
Vocea Basarabiei: În termeni politologici ar însemna asta că ne lipsește ideea națională?
Anatolie Golea: Cu siguranță! Ideea națională, am mai scris și am mai vorbit despre asta, nu este idee națională…
Vocea Basarabiei: De ce, că a fost prost formulată?
Anatolie Golea: Dacă vorbim acum despre aceea că o idee națională ar fi integrarea europeană, ar fi, dar încercarea de a introduce acest deziderat în Constituție nu știu cât este de corectă și cât de multă lume o împărtășește, și dacă introducerea în Constituție, presupunem, acestui obiectiv ar consolida societatea și ar convinge toată lumea că, da, uite, aceasta este ideea națională, cum a fost în România Pactul Snagov. Toată lumea face analogii, deși, în opinia mea, nu sunt prea corecte aceste analogii. Alții zic că trebuie să fie reintegrarea țării, că atâta timp cât nu realizăm reintegrarea Transnistriei în teritoriul Republicii Moldova nu vom reuși să obținem integrarea europeană; poate că ar trebui să fie consolidarea societății, creșterea nivelului de viață, să oprim emigrarea din țară, pentru că și aceasta este o sarcină foarte importantă, situația demografică în țară este catastrofală, noi în 30-50 de ani vom rămâne fără cetățeni.
Vocea Basarabiei: Doar cu cimitirele… Lina, dacă d-ta ar fi să formulezi ideea națională? Uite, Anatolie a dat o alternativă. Eu, de exemplu, aș zice, bunăstarea omului – idee națională. Din bunăstarea omului și media de viață rezultă tot ce vrei – și sport, și canalizare, și condiții de viață, și alimentare, și nu știu ce. D-ta, ce idee națională ai propune, ca după aia să te întreb și pe d-ta ce dovezi ai că ne mișcăm chiar și cu doi pași în urmă, dar avem niște performanțe minime, tactice, cel puțin?
Lina Grâu: Eu voiam din start să-i fac opoziție lui Anatolie, sper că nu te deranjează opoziția în platou…
Vocea Basarabiei: Dimpotrivă.
Lina Grâu: Eu cred că, din contra, noi am făcut doi pași înainte, unul înapoi. E adevărat că am fost, pe parcursul ultimilor 30 de ani, țara șanselor ratate, ca să spunem așa, adică am avut oportunități mult mai multe decât le-am valorificat. Eu aici cred că mai degrabă e o problemă nu atât de oameni, cât de clasa politică, care a fost mereu axată pe Est sau la nivel de interese, sau la nivele financiare cu conexiuni mai mult sau mai puțin…
Vocea Basarabiei: Dar clasa asta politică cine a născut-o?
Lina Grâu: Au născut-o oamenii. Noi alternativă am avut? Deci, alternativă n-a existat din start.
Vocea Basarabiei: Păi am avut. Uite, atunci când au venit agrarienii, au bătătorit câmpul acei deputați care s-au retras…
Lina Grâu: E o chestie și de mentalitate. Noi am venit cu un anumit bagaj din perioada sovietică, noi am venit cu o anumită educație, noi am venit cu 50 sau 70 de ani de deportări, de când ți se spunea să stai cuminte în bancă, când tu nu aveai opțiuni, când tu nu știai ce este în afară. Acum noi avem, mie acesta mi se pare avantajul și progresul imens pe care l-a făcut Republica Moldova, dincolo de faptul că avem sărăcie extremă, avem exod extrem, avem cea mai săracă țară din Europa, dependență energetică ș.a.m.d., schimbarea radicală care mi se pare mie și care o să dea roade pe viitor este această schimbare de mentalitate și care a venit împreună cu schimbarea de generații, din păcate. Deci, cu părere de rău, educația noastră nu a reușit să facă în așa fel încât lucrurile acestea să se întâmple mai repede, inclusiv din cauza clasei politice.
Vocea Basarabiei: Oare generația care este dezlocuită, deja nu mai trage înapoi Republica Moldova?
Lina Grâu: O trage, în măsura în care este conectată la spațiul mediatic rusesc, în măsura în care devine, pentru că nici spațiul mediatic rusesc nu stă axat în zonele în care a fost, el se adaptează foarte repede la noile realități, de aceea ai să vezi mesaje anti-UE, ai să vezi mesaje anti-NATO, ai să vezi mesaje anti-România, mesaje anti-Harvard, pentru că diploma de la Tambov cumpărată este mai valoroasă ș.a.m.d. Deci, acestea sunt lucruri cu care se încearcă o nouă îndoctrinare a unei noi generații.
Vocea Basarabiei: Deci, răspunsul d-tale, punctăm: este vizibilă schimbarea de mentalitate, însemnând că intră pe rol o generație care nu are aceste sechele?
Lina Grâu: Și va conta din ce în ce mai mult. Acum, eu cred că suntem la momentul de ruptură, dar percepția mea este că deja am înclinat în zona în care nu ne mai putem întoarce și asta e posibil.
Vocea Basarabiei: Dar ai punctat un factor foarte important, influența propagandei mass-media rusești. Aici există progres sau nu? Petru Macovei dăunezi a făcut o postare pe Facebook despre o ședere la o pensiune de lângă Ivancea, bine-mersi toate canalele pe cablu astea interzise și el, președintele Asociației Presei Independente, se întreba: oare e posibil așa ceva? Anatol, cum crezi, noi am scăpat deja de cordonul ista ombilical propagandistic sau încă nu și, apropo, de cordonul ombilical care se numește „Gazprom”?
Anatolie Golea: Nu, noi nu am scăpat de cordonul propagandistic cu certitudine, noi avem autonomia găgăuză, unde practic este un stat în stat, unde distribuitorii de servicii locali, deci, cabliștii nu se supun legilor Republicii Moldova, unde se difuzează toate posturile de televiziune rusești, dar acesta este numai un exemplu, eu nu am văzut postarea lui Petru, dar este elocvent, pentru că fiecare face ce vrea, legea încă nu funcționează, din păcate.
Vocea Basarabiei: De ce? Nu se hotărăște autoritatea?
Anatolie Golea: Din varii motive – nu se hotărăște autoritatea, nu are pârghii, nu au frică de lege, dacă vrei, cum se zice în popor, nu se tem de lege, nu se aplică. Și, bine, noi putem merge mai departe, legea cu separatismul, mult discutata lege cu separatismul, pentru ce a fost adoptată? Ea nu se aplică, pur și simplu. Noi am avut, iarăși mă refer la Găgăuzia, congresul deputaților de toate nivelurile, unde cel puțin o treime din vorbitori trebuiau trași la răspundere conform Legii separatismului.
Avantajul și progresul imens pe care l-a făcut Republica Moldova, dincolo de faptul că avem sărăcie extremă, avem exod extrem, avem cea mai săracă țară din Europa, dependență energetică ș.a.m.d., schimbarea radicală o să dea roade pe viitor
Vocea Basarabiei: Și aici era întrebarea mea – de ce se umblă cu mănuși albe, ca nu cumva să dea senzația că-i antidemocratică?
Anatolie Golea: Și se umblă cu mănuși albe pentru ca nu cumva să piardă o parte din electorat, nu cumva să fie învinuiți că nu este democrație, este dictatură…
Vocea Basarabiei: …și în final să piardă puterea?
Anatolie Golea: …și în final să piardă puterea. Toți se gândesc la pierdutul puterii și din cauza asta tot batem pasul pe loc. Eu sunt de acord că noi am evoluat, nici nu puteam să nu evoluăm…
Vocea Basarabiei: Auzi? Să fi stat în fund, și tot trebuia să evoluăm…
Anatolie Golea: Societatea evoluează. Atunci când propaganda rusească ne spune că, uite, în Republica Moldova, în Moldavskaia SSR nu a fost ocupație, pentru că s-au construit școli, s-au construit spitale, v-au dat studii, atunci întotdeauna îmi pun întrebarea: dar dacă nu ar fi fost, dacă ar fi fost în Regatul României sau nu știu în care țară, nu ar fi fost școli, nu ar fi fost spitale, am fi rămas în Evul Mediu?
Vocea Basarabiei: Și pe vremea turcilor am avut grija la turci…
Anatolie Golea: Deci, normal că noi am evoluat și în acești 30 de ani, dar, vorbind de ceea ce a spus și Lina, am avut prea multe șanse ratate, prea mult am ratat, am fi putut obține mult mai mult, și nu trebuie să mergem departe după exemple. Țările baltice, da, erau puțin înaintea noastră…
Vocea Basarabiei: În ’91, noi ca și cum eram la aceeași linie de start.
Anatolie Golea: Probabil, ei erau undeva mai înainte…
Vocea Basarabiei: Bine, dar ei erau, pentru că aveau o tradiție?
Anatolie Golea: Da, dar ei au știut ce au vrut.
Vocea Basarabiei: Ca și condiții, noi am avut aceleași…
Anatolie Golea: Principalul este că ei au știut ce au vrut. Putem să mergem mai departe, putem să comparăm cu România…
Vocea Basarabiei: Aici am o paranteză, că spuneați că Snagovul nu se compară cu ceea ce există în Moldova, pentru că ei nu l-au avut pe un Krîlov, ca să pună piciorul…
Anatolie Golea: Și pe mulți alții…
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, balticii, în special estonienii, dar nu doar ei, și letonii au comunități rusești foarte puternice…
Anatolie Golea: Îndeosebi în Letonia…
Vocea Basarabiei: Cum s-a întâmplat că aceste comunități n-au putut să pună piciorul în prag cum au pus piciorul în prag cele de aici?
Anatolie Golea: Pentru că a fost voință politică, a fost putere de voință, au fost adoptate alte legi din start. Atunci când s-a proclamat independența, li s-a spus într-un mod principial: ești cetățean loial sau ești liber să pleci.
Vocea Basarabiei: Deci, Snegur a greșit, când a spus „cetățenie tuturor”?
Anatolie Golea: De la înălțimea zilei de azi, zic că da, atunci, recunosc, am fost de acord cu această viziune a autorităților de atunci, cu Alexandru Arseni, care era președintele comisiei.
Vocea Basarabiei: Balticii au știut ce vor, au fost foarte hotărâți, dar și au fost sprijiniți. Noi am fost suficient de sprijiniți pe parcursul acestor trei decenii?
Anatolie Golea: Noi am solicitat aceste sprijin în măsura în care au făcut-o balticii? Lituania și-a construit pe mare acest vapor – sau cum să-i zic? – în care își stochează gazul lichefiat și a investit acolo 5 miliarde de euro, și a solicitat sprijin, pentru că nu a vrut să depindă de gazul de la Gazprom. Este o sumă pur și simplu fantastică pentru Republica Moldova și a fost, îmi dau seama, foarte complicat.
Vocea Basarabiei: În timp ce Sangheli din elicopter a zis că „dar ce-i Cernavodă acolo, ca să investim”?
Anatolie Golea: Da, pentru ce noi să avem cota-parte la Cernavodă și să avem… Păi ai mers prea departe, noi nu avem nici Isaccea-Vulcănești, nici o linie prin care să putem transporta energie electrică.
Vocea Basarabiei: Bine, acum ministrul energeticii declară că în ’25 chiar o să fie, o să și exportăm.
Anatolie Golea: Deja termenul cu 2025 mi se pare unul nu prea realist.
Vocea Basarabiei: Să ajungem… Lina, d-ta cum crezi, de ce rușii au fost mai puternici în Republica Moldova, și nu doar ei, și găgăuzii?
Lina Grâu: Eu, dacă îmi amintesc, în țările baltice a existat și o Lege a lustrației, care a incriminat elementele vechi din viața politică și atunci a permis reformele despre care vorbea Anatolie. Și, apropo, ei erau conștienți din start de acest pericol și atunci din start unul dintre primele lucruri pe care l-au făcut a fost independența informațională, la independența energetică au lucrat foarte mult, s-au unit toate cele trei țări baltice și au cerut aderarea, apropierea de Uniunea Europeană și de NATO.
Vocea Basarabiei: Lanțul Baltic, două milioane de cetățeni…
Lina Grâu: Exact. Deci au fost din start lucruri pe care ei le-au cerut și care ei au știut că le-au vrut. Noi am admis la putere o clasă politică, care era economică, provenea din colhozuri, din comsomol, evident, cu cele mai strânse legături posibile cu Kremlinul. Și atunci, ce fel de reforme puteam să ne dorim? Da, oamenii voiau! Țineți minte aceleași chestii de care spunea Anatolie? Că au venit agrarienii, oamenii voiau, oamenii își doreau schimbare, oamenii voiau Unirea cu România atunci, dar clasa politică a mers în altă direcție. S-a trădat, oamenii au fost dezamăgiți și iarăși pe val de această dezamăgire a venit acest recul, valul acesta a mers de multe ori încolo-încoace. Ne amintim și discursul politicienilor noștri, al lui Vladimir Voronin, că trebuie să fim prieteni cu toți, trebuie să stăm cu fundul în două luntri.
Vocea Basarabiei: Vițelul care suge de la două vaci…
Lina Grâu: Așa. Și, de fapt, ajungem cumva cam pe nicăieri și cam într-o zonă gri, care nu interesează pe nimeni, am fi cerut ajutor ca și țările baltice…
Vocea Basarabiei: …și moare ca măgarul lui Buridan. Vreau în mod special să accentuez ajutorul european, pentru că ești în zona expertizei despre ajutorul european, iată și un partid proeuropean zice că trebuie să folosim cu chiverniseală banii care vin din Europa și autoritățile nu i-ar folosi cumsecade și se împovărează cu datorii externe. D-ta unui elev de 14 ani ce i-ai spune în câteva cuvinte? Ajutorul europenilor, dacă am știut să-l cerem, dacă am știut să-l cheltuim corect și să nu-l furăm?
Lina Grâu: În primul rând, nu am știut să-l cerem foarte bine, la timp și n-am știut să demonstrăm că suntem foarte serioși în a gestiona corect acești bani, deci nu a-i cere pentru a-i pune în buzunar la noi. În al doilea rând, avem noi capacitate de absorbție pentru toate fondurile europene care urmează să vină acum pentru Republica Moldova? Sunt multe și ar putea fi și mai multe, dacă am ști să le gestionăm, iarăși aici e și anticorupție…
Vocea Basarabiei: De unde vin?
Lina Grâu: Sunt proiecte europene foarte mari, care vor veni și prin intermediul României, și de la Bruxelles.
Vocea Basarabiei: Drumurile sunt un exemplu de folosire ineficientă?
Lina Grâu: Eu cred că drumurile, inclusiv drumul care s-a făcut de americani, acolo a fost un control foarte strict anticorupție, dar și acolo sunt scurgeri. Deci, moldovenii sunt foarte inventivi la capitolul scheme, poate că ar fi bine să facem ordine la acest capitol. Drumurile care urmează să se facă, autostrăzile care să ne conecteze cu România, podurile care urmează să se facă, aceeași investiție în energetică, despre care spunea Anatolie, care vine pe linia BERD-ului și pe linia Uniunii Europene, sunt lucruri care urmează să îmbunătățească viața noastră în următorii ani, important e să știm să le folosim. Noi vedem primarul de Strășeni, dna Casian, care a reușit să transforme localitatea, o localitate obișnuită pentru Republica Moldova, cu probleme…
Vocea Basarabiei: …avantajată de faptul că este pe această arteră…
Lina Grâu: Dar și din inițiativa ei, deci loc este, e și inițiativa locală care contează foarte mult, nu neapărat doar oamenii la centru. Ar fi o chestie foarte importantă ca la nivel de normalitate oamenii din localități să înțeleagă că nu discursul patriotard, nu…, deși și lucrurile acestea sunt foarte importante, dar pui mâna, arăți că îți pasă, lucrezi.
Vocea Basarabiei: Întrebare, pentru că mi-ai ridicat mingea la plasă: în sensul acesta, s-a schimbat instituția primarilor, a devenit alta decât obedientă cândva, care stătea și se uita în gura administrației – una? Și doi – dacă femeile au devenit mai importante, tocmai pentru că în instituția primarilor, administrațiilor locale, femeile, și ai făcut referință la Valentina Casian, un exemplu, și nu este singurul, este o voce distinctă?
Lina Grâu: Impresia mea este că primarii încep să înțeleagă că ei sunt o forță, iarăși prin susținerea partenerilor europeni, prin susținerea României, atunci când vezi exemplul de vizavi și înțelegi că se poate, acum și obediența politică n-a anulat-o nimeni, n-a dispărut și mai este și aspectul acesta de finanțare de la buget, atunci când oamenii au să aibă mai mulți bani pe care o să-i poată gestiona local, se vor decide…
Vocea Basarabiei: Când o să facem reforma…
Lina Grâu: Așa. Deci, iarăși ajungem și la decizia politică – puterea centrală este ea de acord, este ea gata să dea aceste pârghii, această libertate, care în timp o să aducă poate nu neapărat dividende politice acestui partid, dar o să aducă prosperitate țării, este capabilă să facă?…
Vocea Basarabiei: Femeile…
Anatolie Golea: Femeile devin din ce în ce mai importante, păcat că nu și în dezbaterile de la TV-ul moldovenesc, dar…
Vocea Basarabiei: În schimb, la Vocea Basarabiei Valentina Ursu este principala voce de la Vocea Basarabiei…
Lina Grâu: Absolut! Vocea Basarabiei este pionier…
Anatolie Golea: Atunci când vorbim despre ajutoare trebuie să înțelegem că nu este suficient să le solicităm, trebuie să demonstrăm că le putem gestiona.
Vocea Basarabiei: Și România, săraca, nu poate să înghită fondurile.
Anatolie Golea: Nu este vorba numai despre asta, acum se zice că este cea mai mare deschidere din partea europenilor față de Republica Moldova. Eu n-aș fi de acord, pentru că în 2009-2010 deschiderea nu a fost mai puțin mare, nu a fost mai mică. Vă aduceți aminte, atunci comisari europeni în fiecare veneau zi la Chișinău?
Vocea Basarabiei: Deci, vorba proverbului – nu colacul e mare, biserica are ușa mică?
Anatolie Golea: Da. Și atunci am obținut două lucruri extraordinar de importante – liberalizarea regimului de vize, prima țară din spațiul ex-sovietic, cu excepția țărilor baltice, din CSI, să-i zicem, și semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, Acordul de Asociere.
Vocea Basarabiei: Apropo, e meritul cui, pentru că Vlad Filat de fiecare dată subliniază – atenție! – acesta-i rodul muncii sale, și Lina spunea despre clasa politică. Totuși, faptul că ni s-a dat libertatea asta e meritul cui?
Anatolie Golea: Este meritul guvernării de atunci.
Ceea ce vrea societatea este clar, această direcție și Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb, acestea au fost lucrurile care au schimbat în ultimii 7 ani
Lina Grâu: Și al voinței politice. A fost o conjunctură, sunt niște oameni care ajunși într-o anumită conjunctură ajung la putere.
Anatolie Golea: OK. Voință politică este ceea ce era atunci la guvernare.
Lina Grâu: Dar există și presiunea din partea societății, există o presiune foarte mare, datorită acesteia și Vladimir Voronin a inițiat procedura de integrare europeană, cursul european.
Anatolie Golea: Bine, Vladimir Voronin a semnat primul Plan Individual de Acțiuni Moldova-NATO…
Lina Grâu: Această presiune a contat foarte mult. Exact. Deci, ceea ce vrea societatea este clar, această direcție și Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb, acestea au fost lucrurile care au schimbat în ultimii 7 ani sau de când s-a întâmplat mentalitatea foarte mult în Republica Moldova. Oamenii circulă, oamenii se întâlnesc…
Vocea Basarabiei: Și populația s-a opus și „Istoriei Moldovei”…
Anatolie Golea: Asta s-a întâmplat în 2014, calea era corectă, bună și trebuia de mers înainte, dar…
Vocea Basarabiei: …a intervenit Lenin cu cei doi pași înapoi.
Anatolie Golea: S-a întâmplat 2015 cu furtul miliardului și tot ce s-a întâmplat mai departe. Și, apropo, 2017-2018, atunci când au fost anulate rezultatele alegerilor de la Chișinău, atunci partenerii europeni au zis – dacă vă amintiți – gata, colaborarea cu autoritățile centrale din Republica Moldova este sistată, dar noi nu trebuie să pedepsim populația și atunci au mers în localități, și atunci au început aceste schimbări care sunt vizibile astăzi. Deci, ele au început practic în 2018, au început proiecte pentru localități. (…)
