Starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Mihail Saakashvili, este una extrem de gravă, acesta aflându-se în detenție în condiții inumane. Cui a încurcat Saakashvili ca să fie torturat, de ce autoritățile georgiene nu întreprind nimic pentru a-l elibera din pușcărie, sau cel puțin pentru a-i oferi posibilitatea de a se trata într-un spital occidental, și care va fi viitorul Georgiei în condițiile în care la guvernarea de la Tbilisi s-au stabilit forțe pro-ruse?
Toate aceste subiecte le abordăm azi cu fostul ministru georgian al apărării, Dimitri Shashkini, în cadrul unei ediții speciale, la Vocea Basarabiei.
Vocea Basarabiei: Domnule Shashkini, bună ziua, vă salut și bine v-am găsit în cadrul ediției noastre. În Republica Moldova, Mihail Saakashvili este cunoscut drept un politician decis și curajos, care a început, într-un mod curajos, reformele în societatea georgiană, conform standardelor și valorilor -occidentale. În ce domenii a avut succes, și unde și de ce, reformele au stagnat ?
Dimitri Shashkini: Mihail Saakashvili a venit la putere în Georgia, atunci când bugetul de stat constituia 500 de milioane de dolari. Salariul mediu al unui profesor, de exemplu, era echivalentul a 20 de dolari, pensia medie – echivalentul a șapte, opt dolari. Nu era lumină, nu era gaz, nu mai zic nimic de drumuri, educație, medicină, etc. Cât despre armată, fostul ministru al apărării Shevarnadze, avea o frază vestită, atunci când avioanele rusești atacau teritoriul Georgiei. Zicea: Cu ce la pot opri, am doar praștii. Nu erau nici uniforme pentru militari, nici mâncare, de tehnică militară nici nu poate fi vorba. Trebuie să înțelegem în ce context și în ce condiții președintele Saakashvili a venit la putere. Pe parcursul a nouă ani, bugetul Georgiei s-a majorat de 12 ori. Salariul mediu s-a majorat de la 20-30 de dolari până la 400 de dolari. Au fost construite o sută de spitale noi, au fost reformate domeniile apărării, cel al afacerilor interne, al educației, iar în primul rând, când vorbim despre reformele din Georgia, ne vine în gând lupta împotriva corupției. Georgia a fost cea mai coruptă țară din fosta Uniune Sovietică. În perioada guvernării lui Shevarnadze, țin minte bine cum vice-speakerul parlamentului georgian spunea că este imposibil să scoți corupția din Georgia, pentru că atunci se va prăbuși tot statul, pentru că se menține pe corupție. S-a adeverit, totuși, că este posibil. Georgia figura în 7 clasamente internaționale drept una din cele mai necorupte țări din lume. Acesta a fost primul rezultat, primul succes mare, pentru că fără lupta împotriva corupției, fără verticalitatea puterii, implementarea reformelor este, în principiu, imposibilă. Noi înțelegeam că există câteva principii de bază în procesul de implementare a reformelor. Unul dintre ele este distrugerea corupției. Instalarea unei puteri verticale, unui așa numi Delivery-Office, care să lucreze la rezultate. Nu la proces, dar la rezultat. Ne-au interesat mereu rezultatele, și nu procesul care se poate lungi cu anii. Aveți și voi experiență în implementarea reformelor în Moldova, Când începi să faci reforme, se găsesc mereu 100 de oameni în jurul vostru, care vor încerca să vă demonstreze că nu se poate. Mereu vor exista acele persoane care vor susține că ceva nu se poate.
Deci distrugerea corupției a permis inițierea implementării reformelor în domeniul afacerilor interne, crearea patrulelor, crearea poliției, orientată să ajute populația, și nu spre crearea unor noi mecanisme coruptibile. O justiție corectă ne-a permis să distrugem corupția și în instituțiile de învățământ superior.
Deci distrugerea corupției a permis inițierea implementării reformelor în domeniul afacerilor interne, crearea patrulelor, crearea poliției, orientată să ajute populația, și nu spre crearea unor noi mecanisme coruptibile. O justiție corectă ne-a permis să distrugem corupția și în instituțiile de învățământ superior. În Georgia, încă din timpurile Uniunii Sovietice, cine urma să fie student se decidea nu prin examene de admitere, dar în cabinete la rectori, care aveau un lanț de intermediari prin care primeau mită pentru ca unii copii să fie admiși în instituțiile de învățământ superioare. Acesta a fost primul pas în implementarea reformelor din sistemul de învățământ. Pași identici au fost făcuți și în alte domenii. Multe reforme sunt, însă, legate de timp. De exemplu, reforma în sistemul afacerilor interne poate fi făcută mult mai repede, cea a sistemului de învățământ este preconizată pentru 20 – 30 de ani. Este același exemplu al Finlandei. Ei au început reforma învățământului prin anii 70, iar acum au un sistem modern, puternic, de învățământ. De asta am menționat că sunt lucruri pe care nu le-am reușit în acești nouă ani. Sistemul justiției. A fost rezolvată problema cu luarea și darea de mită, însă, din păcate, nu am reușit să schimbăm aspectul obiectivității judecătoriilor, din cauza că încă nu erau judecători care ar fi putut lua decizii, bazându-se pe părerea și profesionalismul lor. Pentru că procurorul, atunci când investighează un proces penal, este obligat să se ghideze de codul penal, iar judecătorul, în afară de codex, trebuie să ia în considerare și alte aspecte, cum ar fi omenia, în primul rând. Din acest motiv, multe sentințe judecătorești, care, în principiu erau legale, bazate pe legi, au trezit reacții negative din partea societății, anume din cauza că nu era omenie. Numai au scăpat de corupție, dar nu s-au învățat să emită verdicte omenești. În mare parte asta se poate de spus despre ce am reușit și ce nu.
Este bine cunoscut faptul că Mihail Saakashvili a încercat să scape Georgia de separatism. În cazul Adjariei acest lucru i-a reușit. În cazul Abhaziei și Osetiei de Sud, Rusia a invadat aceste teritorii într-un mod obraznic și agresiv Rusia reușind să le ocupe cu ajutorul forțelor armate. Ce lecții ar trebui să învețe Republica Moldova, o țară care are la rândul ei o regiune separatistă influențată de ideologia rusă?
Dimitri Shashkini: Avem foarte multe asemănări cu Moldova, printre care același vecin neplăcut care mereu creează neplăceri în teritoriile separatiste. Referitor la regiunea separatistă Abhazia, Georgiei i-a fost clar mereu că nu există probleme cu abhazii sau osetinii. Osetinii au locuit mereu la Tbilisi, în număr foarte mare, iar cu abhazii nu există probleme. Chiar și acum abhazii primesc asistență medicală în Georgia. În Rusia, medicina este la un nivel precar, de aceea persoanele din regiunile separatiste vin des în Georgia pentru a se trata. Unul dintre cele mai mari spitale militare este construit chiar la granița cu teritoriile ocupate, iar oamenii trec așa zisa vamă pentru a primi asistență medicală calitativă. Cred că în Moldova situația este similară, atât oamenii care locuiesc în Moldova, în Georgia nu au ce împărți cu diferite grupuri etnice. Cea mai mare problemă o reprezintă Rusia. Aceasta nu a reușit să se implice în revoluția din Adjaria, simplu nu au reușit. Și-au dorit foarte mult, dar nu au s-au așteptat că totul se va întâmpla atât de rapid. Cu Abhazia și alte regiuni s-au pregătit din timp și mai mult, iar asta a dus la războiul din 2008 când armata rusă în componența a 120.000 soldați au fost introduși pe teritoriul Georgiei. Respectiv, atunci au ocupat regiunea Osetiei de Sud.
Dacă anterior se ascundeau sub denumirea de pacificatori, ca și în Moldova, acum au baze militare în regiunile ocupate (Abhazia și Osetia de Sud). Această problemă se va rezolva. Războiul din Ucraina ne arată că aceste conflicte se pot rezolva mult mai rapid decât unii și-au imaginat. Rusia va fi învinsă în Ucraina, iar după asta sunt sigur că atât Republica Moldova cât și Georgia își vor restabili integritatea teritorială.
Nu este un secret că Mihail Saakashvili are autoritate și este respectat și în cercurile politice occidentale. În același timp, conducerea Georgiei îl urmărește de circa zece ani, iar în luna Septembrie a anului 2021 l-a arestat și îl ține în detenție în condiții inumane. Cum se explică acest fenomen? Care cercuri influente au fost deranjate de deciziile principiale ale lui Saakashvili ?
Dimitri Shashkini: Este o întrebare simplă. Încă în 2008, atunci când trupele ruse erau staționate nu departe de Tbilisi, gata să lovească capitala Georgiei, Putin, pe atunci prim- ministru, declara că îl va spânzura pe președintele Saakashvili de „un loc”. Atunci am fost ajutați foarte mult de Statele Unite ale Americii, inclusiv de George Bush. Când a intrat flota a șasea și s-a apropiat de malurile Georgiei, când elicopterele Hercules din Iordania și-au început misiunea de menținere a păcii și ne-au închis cerul, când flota a șasea controla marea în Batumi cu rachetele Volgograd-Moscova-Tbilisi, când brigăzile noastre din Irak au fost redirecționate, tot cu ajutorul elicopterelor Hercules, spre Tbilisi. Atunci America ne-a ajutat mult, iar Putin, într-un final, nu și-a atins scopul. După asta, însă, în 2012, a fost efectuată așa numita operațiune specială, de către serviciile FSB, dar și de către alte organe a Federației Ruse, au fost organizate alegeri în Georgia, care s-au desfășurat pe fundalul unor scandaluri mari. Aceste alegeri s-au remarcat prin faptul că a fost turnată multă mizerie, a fost înscenată moartea unui copil, care s-a soldat, într-un final cu decesul micuțului, pentru că organizatorii nu au putut calcula anumite detalii, omorând, astfel, acel copilaș. Deci, au fost niște alegeri foarte murdare. După asta, pe parcursul următorilor ani, s-a adeverit că Rusia a învățat cum să se folosească de avantajele și legile democrației. Doar că au început să le interpreteze în interesul lor. Au început foarte bine să se folosească de sistemul electoral, doar că iar, interpretând în interesul lor. Și nu falsificând, pur și simplu, alegerile, dar implementând anumite mecanisme pentru a obține rezultatul dorit. Și acum când președintele Georgiei este arestat, este foarte simplu: sunt executate ordinele lui Putin, ceea ce a promis, să-l distrugă pe președintele Georgiei. În prezent, președintele Georgiei este otrăvit. Cel de-al treilea președinte al Georgiei este otrăvit, ceea ce este demonstrat în laboratoarele americane, de către experți. În sângele său a fost descoperit venin. Experții nu pot explica cum anume a nimerit veninul în sângele președintelui, însă vă amintesc că la fel a fost otrăvit și Navalnâi, Litvinenco, așa a fost otrăvit Skripal și fiica sa, și unicul lucru pe care-l cerem acum, și avocații președintelui Saakashvili cer, ca să fie trimis la investigație peste hotarele țării, pentru că chiar și englezilor sau germanilor le-a fost greu să le stabilească lui Navalnâi și Skripal o diagnoză exactă. Deci, întorcându-mă la întrebarea dumneavoastră, conducerea Georgiei execută ordinele Rusiei. La conducerea Georgiei este un oligarh, instaurat ilegal, vă este cunoscut și vouă așa situație, din câte știu, un oligarh care este cel mai mare acționar la Gazprom, care, cu puțin timp înainte de alegerile din 2012, a adus din Rusia mai mult de trei miliarde de dolari. Înțelegeți că extragerea unor sume atât de mari din economia Rusiei nu este posibilă fără implicarea primilor fețe ale statului. Pentru asta se achită taxe.
Așa că atât timp cât frica oligarhului față de Rusia va fi mai mare decât frica față de sancțiuni, sau față de occident, îl vor ține pe Mihail Saakashvili în pușcărie. De aceea au avut loc alegeri în interiorul partidului, a fost schimbat liderul Mișcării Naționale Unite, și au loc foarte multe acțiuni de protesc, în masă, pentru a crea, din interior, un disconfort maxim, pentru a-i forța să-l elibereze pe Mihail Saakashvili pentru tratament în afara țării.
Luna trecută au avut loc acțiuni de protest, în fața ambasadelor Georgiei în mai multe țări, cu rugămintea de a-l elibera pe președintele Saakashvili și de a-l trimite urgent la tratament într-un spital dintr-o țară occidentală. Unii politicieni occidentali au dat de înțeles autorităților georgiene că procesul de integrare în Uniunea Europeană va avea de suferit enorm, dacă ex-președintelui Saakashvili i se va întâmpla ceva grav în închisoarea din Georgia. Oare autoritățile din Georgia chiar sunt gata să jertvească cu soarta țării de dragul satisfacerii ordinelor răzbunătoare ale unor forțe politice ?
Dimitri Shashkini: Cu părere de rău, voi răspunde direct la întrebare – da. Sunt gata să facă asta. Apropo, la 20 Februarie, vor fi desfășurate acțiuni de protest în 17 capitale europene, dar și la Washington, cu aceleași rugăminți, cu scopul de a mări gradul de atenție asupra acestei probleme. Partidul Gruzinskaia Mecita nu ascunde, iar liderii acestuia sunt de partea Rusiei în războiul ruso – ucrainean. Încearcă să demonstreze poporului georgian că pur și simplu nu – și doresc război. Însă Ucraina nu i-a cerut Georgiei să deschidă al doilea front. Ucraina cere un lucru simplu, demn, corect, de a nu permite transmiterea încărcăturilor cu dublă destinație de pe teritoriul Georgiei spre Rusia. În timpul războiului din Georgia din 2008 Ucraina a ajutat foarte mult țara noastră, atât din punct de vedere militar, cât și umanitar.
Dacă Georgia nu poate ajuta, obiectiv vorbind Ucraina din punct de vedere militar, atunci măcar din punct de vedere umanitar conducerea Georgiei este obligată să ajute. În perioadele grele, ucrainenii au transportat copiii noștri din teritoriile ocupate, tratându–i în Ucraina. A fost un ajutor enorm pentru că micuții suportă stresuri extrem de mari. Același lucru trebuie să–l facem pentru Ucraina.
Un număr extrem de mare de copii au suferit deja în urma acestui război. Nimic nu ne încurcă să transportăm copilașii pe teritoriul țării noastre, avem foarte multe hoteluri, sanatorii unde îi putem caza și ajuta să se reabiliteze.
Reieșind din propriile observații, ce aspecte comune, dar și ce diferențe există în dezvoltarea Georgiei și a Republicii Moldova? Ce ar trebui să ocolească Republica Moldova pentru a nu derapa de pe drumul spre vectorul civilizat spre lumea democratică ?
Dimitri Shashkini: După 2012 am început să lucrez în mai multe țări. Am lucrat în Albania, în Kazakhstan, Uzbekistan, Kârgâstan, Azerbaidjan, Ucraina, și sunt multe lucruri comune în țările post-sovietice. Cel mai probabil aveți și voi asemenea probleme, pentru că și Moldova este o țară post-comunistă. Cel mai important este să nu micșorați tempoul implementării reformelor și cel mai important este să înțelegem un lucru. Populația obosește foarte repede de la promisiuni goale, în contextul implementării reformelor. Populația are nevoie să vadă rezultate. Reformarea este un proces foarte complicat, am mai spus, că se vor găsi o sută de oameni împotriva unuia care vor insista asupra faptului că nu va ieși nimic. Dar populația vrea să vadă rezultatele, în caz contrar, va obosi. Anume de asta vă spuneam că am avut un așa – numit Delivery Office, în Georgia, o structură care supraveghea rezultatele fiecărui minister. Este important să stabilim diagnozele corecte, și dacă le veți stabili … de exemplu mie îmi este ușor să dau exemplul sistemului de învățământ, pentru că am studiat acest sistem în toate țările în care am lucrat. Deseori, reformele eșuează, din simplu motiv că diagnoza nu a fost pusă corect. În sistemul de învățământ sunt trei probleme majore: cea a managementului, competența profesorilor, iar a treia este curricula, conținutul, ceea ce–i învățăm pe copii. În multe țări în care am lucrat, se străduiesc toți să rezolve a treia problemă. Însă nu poți rezolva această problemă dacă nu sunt profesori calificați și până nu se construiește un sistem de management care să poată controla, evalua întregul proces, și să împiedice corupția. De aceea, multe reforme stagnează în diferite domenii, pentru că abordarea, diagnoza nu este una corectă. Până a începe să corectezi esența problemei, trebuie să corectezi alte aspecte, ca și în exemplul poliției din Georgia. Dacă înainte de a cumpăra automobile performante, uniforme frumoase nu se intervenea asupra factorului uman era același lucru ca și cum un polițist corupt ar îmbrăca o uniformă frumoasă și ar urca într–o mașină nouă. Mulți vor să rezolve, deodată tot conținutul, dar nu pătrund în esență. Până nu este schimbat managementul, conducerea sistemului, indicatorii pe termen lung ai funcționalității reformelor nu vor fi vizibili. Atunci se întâmplă așa numita discreditare a reformei, și oamenii încep să obosească. Anume asta trebuie să evitați în munca voastră dificilă.
