Organizațiile neguvernamentale care, odată cu proclamarea independenței, au început o cale timidă de tatonare a posibilităților au ajuns să influențeze puternic deciziile guvernanților, participă la elaborarea politicilor publice, furnizează cadre prețioase pentru guvernare și mereu sunt contestate de cineva, mereu există cineva care le reproșează că ar mânca din palmele lui Soros, de exemplu. Și astăzi am invitat doi activiști importanți din mediul civic, din societatea civilă, deși, de regulă, noi confundăm – societatea civilă e toată gama, dar uneori avem în vedere spectrul acesta al organizațiilor nonguvernamentale. Deci avem doi activiști importanți, care exact au de măsurat performanțele sectorului nonguvernamental – Valeriu Pașa și Ecaterina Mardarovici.
Vocea Basarabiei: S-ar fi cuvenit să încep invers, dar dvs. cum sunteți părtașa egalității de gen, tocmai n-am vrut să fac reverențe gratuite la adresa unei femei. Ecaterina, o să încep cu dvs. Clubul Femeilor 50/50 anunța un plafon la care trebuia să fi ajuns cantitativ, de exemplu, acum unii spun că s-a feminizat clasa politică, că femeile deja domină, că ați „sărit calul”. Unde vă propuneați să ajungeți și ce performanță în domeniul pentru care ați pledat – egalitatea de gen și nondiscriminarea de gen?
Ecaterina Mardarovici: Așa cum ați spus, Clubul Politic – fiți atenți! – al Femeilor 50/50, ne-am propus din start să ajungem la un echilibru de participare a femeilor și bărbaților în procesele politice, pentru că, dacă ne amintim, pentru începutul anilor ‘90 în Parlamentul Republicii Moldova erau doar 8-9% femei. În felul acesta, vocea femeilor nu era auzită, iar într-o societate care este constituită din 52% femei, acest principiu al reprezentativității nu era respectat. În acest mod, noi putem concluziona și cu siguranță așa a fost și mai este o situație discriminatorie în raport cu un grup foarte larg de alegători și de cetățeni.
Vocea Basarabiei: S-a schimbat de atunci?
Ecaterina Mardarovici: S-au schimbat foarte multe lucruri în Republica Moldova sub acest aspect, pentru că noi ne-am propus ca să creștem, ca să motivăm femeile să-și facă vocea auzită, să participe, să-și asume răspunderea pentru decizii, pentru că politica și structurile decizionale, nu că e greu sau ușor, eu întotdeauna glumesc că la prășit nu e mai ușor, orice muncă e grea, e greu și aici, dar decât să te plângi că nu-ți place pensia, că indemnizația pentru creșterea copilului este mică, că multe alte nedreptăți sunt, vii acolo și participi, decizi cum schimbi lucrurile, ca să fie echitabil pentru întreaga societate. Noi am schimbat…
Vocea Basarabiei: …parametrii cantitativi, dar s-au schimbat și calitativ mentalitatea, societatea?
Ecaterina Mardarovici: S-au schimbat. Diferite sondaje de opinie arată că în Republica Moldova cetățenii sunt mult mai dispuși să voteze atât pentru femei, cât și pentru bărbați, după anumite criterii – să corespundă, să aibă pregătirea, să fie integru și multe alte calități, care de obicei sunt așteptate și cerute de la politicieni.
Vocea Basarabiei: Dați-mi câteva exemple, în afară de sondaje, câteva exemple care arată că se schimbă bărbații, în primul rând.
Ecaterina Mardarovici: Însuși votul pentru președinta Maia Sandu vorbește despre faptul că în Republica Moldova cetățenii sunt gata să crediteze cu încredere și să acorde un vot unei femei care este, în primul rând, curajoasă, care face dovada că vrea să lupte și cunoaște lucrurile cât mai bine, e cu multă carte, că asta vrem noi acum – să avem și carte, și curaj, și caracter, pentru că, dacă nu este însoțită de caracter, cartea nu ne ajută la prea multe. Noi de caractere am avut nevoie și iată acum am ajuns unde am ajuns. Sigur că aceste lucruri au fost posibile și cu 40% de femei în parlament. Trebuie să fiu sinceră aici, că aceste 40% de voci din parlament nu prea sunt auzite. Poate pentru că avem vocea președintei, o femeie; poate pentru că avem vocea prim-ministrei și atunci femeile deputate nu prea le vedem.
Vocea Basarabiei: Mai am o întrebare și trec la Valeriu. Dar tocmai cei care înțeleg că Maia Sandu e un adversar politic periculos și, în primul rând, are avantajul că nu fură, îi direcționează criticile în mod intenționat, adică de parcă n-ar exista acele 40 la sută de femei în parlament, n-ar exista șefa guvernului, Maia Sandu îi de vină și ea trebuie dată jos.
Ecaterina Mardarovici: (Râde) Da, Chirtoacă e de vină, acum Maia Sandu e de vină. Dar atunci când îți asumi o funcție publică trebuie să conștientizezi că vei fi criticat. Oricine ar fi fost acum președinte sau prim-ministru ar fi suportat un val la fel de aspru de critici din partea la toată lumea. Și, bineînțeles, dacă ar fi fost un bărbat, era să fie – vai, că el îi chel; dacă e o femeie, este învinuită de ceea ce poți învinui o femeie. De aceea eu… De fapt, noi la club și în cadrul diferitelor seminare învățăm să înțelegem acest lucru – te critică că ești blondă, slabă, grasă, așa, pentru a te distrage de la problemele de bază cu care tu ai venit, de fapt, sau te critică că ești nu prea deștept, dacă îi la bărbați mai des, sau anumite critici specifice cu care poți veni la adresa unui bărbat.
Vocea Basarabiei: Deci la clubul dvs. faceți și instrucțiuni psihologice pentru rezistență?
Ecaterina Mardarovici: Acestea nu sunt psihologice, este să cunoști exact cum reacționează mediul public, cetățenii atunci când sunt nemulțumiți, și e firesc să fie de multe ori nemulțumiți, este viața publică.
Vocea Basarabiei: Dumneata ai experiența de deputat, ai însușit atunci deja această meserie de a te detașa?
Ecaterina Mardarovici: Nu chiar, pentru că de la început luam criticile destul de personale, am învățat pe parcurs, cu suportul norvegiencelor, care au o experiență extraordinară, că trebuie să ne concentrăm, uite, așa și când participi în politică, și când ești într-o funcție decizională, neapărat vei fi criticat și prin această fereastră de gen.
Vocea Basarabiei: Valeriu, eu aș fi vrut să bobinăm un pic filmul înapoi, eu îmi amintesc, am participat odată la un congres al ONG-urilor și acolo venise reprezentantul guvernului Valerian Cristea. Din discursul pe care l-a rostit, sau i l-au scris, rezulta o încercare de a lua sub aripă ONG-urile și când ridicau capetele ONG-iștii, guvernarea chiar încerca să facă ONG-uri de alternativă, mai de buzunar, știm, pe vremea lui Voronin.
Valeriu Pașa: Sau să le cumpere pe cele existente.
Vocea Basarabiei: Sau să le cumpere. Deci, când a devenit forța și vocea ONG-urilor atât de importantă, încât i-a alertat pe guvernanți?
Valeriu Pașa: Bine, eu nu mă apuc să evaluez felul în care lucrurile se întâmplau până pe la mijlocul anilor 2000, dar cumva dorința aceasta de a influența opinia publică, de a influența opinia partenerilor externi, pentru că în formarea acesteia asociațiile nonguvernamentale joacă un rol important, ea cumva a fost proporțională cu derapajele pe care le înregistrau diferite guvernări și depindea de riscurile pe care le vedeau. Eu îmi aduc aminte, la începutul la a doua jumătate a anilor 2000, în ajunul alegerilor parlamentare, guvernarea comunistă era foarte preocupată de mișcările de tineret. Deci vedea mare pericol venit din organizațiile de tineri de diferite formate, cineva făcea media, cineva făcea educație civică, activism, organizațiile de tineret ale partidelor de opoziție care pe atunci abia începeau să prindă la un pic de forță erau mari. Am făcut și eu parte în acea perioadă și în decurs de câteva ore puteam mobiliza până la două mii de oameni care aproape ad-hoc să organizeze un marș în centrul Chișinăului.
Vocea Basarabiei: Fără banii lui Șor...
Vocea Basarabiei: Fără niciun ban! Singura cheltuială era să ne dăm SMS-uri și oricum unii de la alții apoi le amplificam.
Vocea Basarabiei: Și Voronin s-a pus pe gânduri…
Vocea Basarabiei: Astăzi fără bani niciun partid nu poate să adune așa ceva în Chișinău. Niciun partid! Nici măcar cel de la guvernare, deoarece era alt context și comuniștii înțelegeau asta, de aceea au declarat anul 2008 Anul tineretului, scopul principal fiind, de fapt, de a face un fel de umbrelă.
Vocea Basarabiei: Un fel de nași à la Putin…
Valeriu Pașa: Da, dar înțelegeau totuși, aveau niște oameni mai inteligenți, de-alde Mark Tkaciuk acolo, care înțelegeau că n-o să-i facem pe toți pionieri și nici comsomoliști și că trebuie cumva să-i ținem împreună. Executor, dacă înțeleg bine, nemijlocit era dl actual primar al Chișinăului, fiind pe atunci pe la președinție și-mi aduc aminte cum tot încercau să ne adune, să ne măgulească, senaturile universitare care deja pe atunci erau. Eu, unul, veneam din partea unui astfel de senat de la Universitatea de Stat, erau organizațiile sindicale ale studenților, erau și foarte multe organizații de tineri, pur și simplu, și tot încercau ei s-o dreagă și așa, și așa. Efectiv să-i țină aproape, pentru că vedeau acolo o forță de autoorganizare puternică, cu potențiale proteste, implicare în mișcările de opoziție, lucru care s-a și întâmplat. Deci, lor nu le-a reușit. Plahotniuc. Plahotniuc, încă înainte de a prelua întreaga putere și a…
Vocea Basarabiei: Înainte de a spune el celebra frază: „Acum eu o să am grijă de voi”…
Valeriu Pașa: Da, și s-a suit pe motocicletă și a plecat. Încă înainte de 2016, Plahotniuc a reușit să-și crească, hrănească – numiți-i cum vreți – o tagmă de experți, comentatori ș.a.m.d., iar după 2016, chiar s-a văzut și la un moment dat au introdus, dacă vă aduceți aminte, și un program de stat prin care achiziționau analize independente, evaluări, guvernul le achita, și acolo era o listă destul de scurtă de ONG-uri – a dlui Chirca, a dlui Ostaf –, care erau abonate la aceste licitații, mă rog, alții nici nu participau, era o chestie de prost ton să ai relații contractuale cu guvernul controlat de Plahotniuc, dar s-a întâmplat acest lucru. Și au fost manipulări, eu îmi aduc aminte. Bine, însăși ideea mea și a colegilor atunci când în 2017 am lansat această organizație – Comunitatea WatchDog –, noi nu eram satisfăcuți de capacitatea și determinarea cu care organizațiile existente atunci în societatea civilă reușeau să impună agenda corectă, din punctul nostru de vedere, se făceau lucruri…
Vocea Basarabiei: M-ați adus la întrebarea firească, deci, numindu-vă WatchDog – înseamnă Câinele de pază, da? – despre rolul organizațiilor nonguvernamentale, dvs. vă vedeți rolul de a face expertiză, de a propune alternative, de a critica sau aveți și alte misiuni?
Valeriu Pașa: Bine, dl Botnaru, de aceea există multe organizații ale societății civile, pentru că fiecare are misiunea și scopul totuși diferite, chiar dacă multe dintre ele sunt asemănătoare, altfel am fi fost toți o organizație a societății civile cu 60 de mii de membri sau câți acolo.
Vocea Basarabiei: Dar oricum vă întâlniți, aveți un punct comun?
Ecaterina Mardarovici: Păi dar e firesc…
Valeriu Pașa: Ne întâlnim, dar, așa sau altfel, rămânem organizații diferite, deci nu suntem un fel de…
Vocea Basarabiei: …ceea ce a vrut cândva Valerian Cristea.
Valeriu Pașa: Posibil. Respectiv, atunci, în 2017, noi n-am făcut din asta un secret, apropo, nici în fața donatorilor. Foarte clar, noi ne-am propus să readucem Republica Moldova pe făgașul unei dezvoltări democratice, asta însemnând implicit să-l dăm jos de la guvernare pe Plahotniuc, nu prin metoda implicării politice…
Vocea Basarabiei: Cu mandatul cui? – asta vă întreabă adversarii mereu.
Valeriu Pașa: Cu mandatul meu și al colegilor cu care am fondat organizația.
Vocea Basarabiei: Cu ce drept?
Valeriu Pașa: Iaca așa considerăm noi că avem dreptul și am făcut-o.
Vocea Basarabiei: Da, dar sunteți trei oameni care vă adunați. Iată, noi suntem trei și ne arogăm dreptul să îl dăm jos pe un Plahotniuc, care-i vârful unui partid, care-i ales la congres.
Valeriu Pașa: Cu de la sine putere.
Ecaterina Mardarovici: Și asta e democrație, da, pentru că dacă acești trei vor fi urmați și vor veni cu argumente, cu ceea ce este ascuns de societate, iar ei vor prezenta și vor fi urmați, deci îl pot da jos.
Valeriu Pașa: Dar ca să nu se înțeleagă că am rămas fără lucru odată cu faptul că l-am fugărit pe Plahotniuc de la guvernare, cu siguranță nu acesta era sigurul obiectiv, există și această funcție de supraveghere a felului în care guvernul gestionează banii, face politici și relația cu guvernul este în dinamică. Mai mult ca atât, relația este în dinamică cu diferite instituții guvernamentale, că nu sunt toți la fel și nu-i tratăm pe toți similar, iar scopul nostru nu este doar să criticăm și să atragem atenția la eventualele derapaje, dar să și oferim soluții, în măsura în care există în cadrul organizației noastre sau a partenerilor noștri expertiză pentru asta, de la o consultare directă pe iată ce trebuie de făcut acum, în regim foarte operativ, și până la scris proiecte de lege întregi, în măsura în care ne-o permit capacitățile. Dar există și noi ca organizație, cel puțin, și prin asta am încercat să ne diferențiem, este să implicăm cât mai mult opinia publică largă, să ajutăm la informarea societății, inclusiv să ajutăm jurnaliștii să înțeleagă mai bine lucrurile și să informeze societatea. Să încercăm să vorbim lucrurile complicate cât mai pe înțelesul omului de rând, pentru că o să avem aici o mare problemă, multe asociații, think tank-uri, organizații fac tot felul de rapoarte, analize, deseori foarte tehnice, foarte sofisticate din care până și jurnaliștii nu prea apucă, noi avem puțini jurnaliști, ei sunt nevoiți să se ocupe de multe subiecte concomitent și să stai tu să intri în esența unui raport tehnic, scris de un expert care toată viața a lucrat în domeniu, plin de termeni pe care îi greu să-i înțelegi și raportul cela are 30 de pagini e cam greu să-l traduci în limba omenească, cum se spune.
Vocea Basarabiei: Catinca adineaori a spus că asta-i democratic. Dacă noi vrem, de exemplu, să zicem la adresa cuiva că este un impostor, în funcție de aderențăși de audiență…
Ecaterina Mardarovici: Dacă noi, zece, credem în acest lucru și avem dovada, și putem convinge, da, noi ne adunăm în…
Vocea Basarabiei: Acesta-i brevetul pe care îl dau oamenii care vă sprijină, pe de altă parte, devine WatchDog important, clubul dvs. și atunci când expertizele dvs., pledoariile sunt observate în exterior de către finanțatori – și asta-i macină pe adversarii lui Valeriu Pașa, că el ia bani și-l critică, vezi Doamne, că ia bani de la străinezi. Este important să devii un expert vizibil pentru donatori și parteneri externi?
Ecaterina Mardarovici: Este important, în primul rând, să devii un expert pentru țara ta. Ceea ce nu funcționează prea bine, din punctul meu de vedere, în Republica Moldova este acest parteneriat sau colaborare între reprezentanți sau societatea civilă și politic. Din punctul meu de vedere, rolul organizațiilor neguvernamentale este să furnizeze cât mai multă expertiză și informații pentru cei care iau decizii – atât politicieni, ministere, structuri diferite, care și pe ce s-a specializat, să zicem așa, pentru că eu, având experiența și din politic, și din societatea civilă, știu foarte bine care de multe ori este comportamentul societății civile. „Vai, nu le vom da noi politicienilor acces la tot ce am muncit noi”, or, trebuie să recunoaștem, noi în cadrul organizațiilor neguvernamentale muncim pe proiecte, că avem și multă expertiză voluntară, dar aș zice că, totuși, o expertiză, un raport tehnic, profesionist, pe un domeniu cere mult mai multă muncă, nu doar de voluntariat, și atunci avem proiecte. Această muncă o putem pune la dispoziția politicienilor atunci când ei iau decizii, or nu întotdeauna se dorește acest lucru. Politicienii ne văd pe noi, pe cei din societatea civilă, cei care nu mai iau bani de la Soros sau de la alții și sunt job-iști, și ei de ce aș lua de la ei, aș sta de vorbă cu ei, dar încă nu am reușit să vedem acest interes, cum se zice, că această colaborare ar fi reciproc avantajoasă, pentru că eu, ca și societate civilă, dacă pledez și vreau ca într-o lege, îmi doresc foarte mult, am argumentat, am studiu de caz, am rapoarte, cum se întâmplă, care ar fi impactul, ca să fie aprobată la Codul Electoral cota de reprezentare, mă refer la ceva concret, și vreau ca acest lucru să se întâmple, să fie adoptat cât mai repede posibil, deci, eu trebuie să intru într-o discuție cu politicul, nu pot altfel. Deci, politicul are o bază de date, are argumentările pe care, bineînțeles, la rândul lor, le verifică și fac și noi câștigăm că ei câștigă, pentru că au lansat ceva bun și noi, pentru că, prin intermediul lor, am reușit să mișcăm lucrurile mai repede. Iată de ce…
Vocea Basarabiei: O întrebare practică și utilitară – de ce dvs., politicienii, atunci când erai dumneata în parlament, a trebuit să apelați la expertiza Alinei Andronache, de exemplu, care să vă spună: „Dați facilități de concediu de maternitate pentru bărbați, să-i vedem și pe bărbați în parc cu cărucioarele”, de ce deputatele și deputații singuri, din oficiu, n-au propus aceste facilități și trebuia să vină societatea civilă să bată la ușă și să spună: „Hai, votați odată!”?
Ecaterina Mardarovici: Pentru că eu ca politician ajung în politică dintr-un domeniu profesional de unde vin, spre exemplu, eu am venit acolo din domeniul IT, programator pe timpul sovietic, dar cu o activitate la Liga Democrat-Creștină a Femeilor de șase ani, în care m-am documentat, am studiat tot ce se întâmplă pe acest segment, participarea politică a femeilor acolo, dar eu nu eram expertă în social, în drepturi sociale, cum funcționează, a trebuit în parlament, deși am fost responsabilă din partea coaliției pentru reforma sistemului de pensii, am făcut o facultate acolo, pentru că a trebuit fuga-fuga, dar am avut norocul să lucrez cu experții cărora le-am dat încredere, pentru că au făcut dovada că ei erau, într-adevăr, experți. Deci, politicul are nevoie, nu vorbesc de ministere, eu vorbesc de politic când mă refer la deputați, pentru că fiecare deputat e expert, acolo e o decizie colectivă. Tu te bazezi pe expertiza, să zicem, dacă vine cineva cu propunerea să scutim de TVA calculatoarele, expertiza mea ar putea fi acolo ca deputat și profesionist, dar dacă vine din alt domeniu, eu o să-l cred și o să mă bazez pe expertiza colegului meu, care trebuie să-mi spună că „uite, eu m-am consultat și iată expertiza de la ONG-ul X, Y, Z”. Ei bine, toate guvernările încearcă să lucreze cu ONG-urile care le sunt loiale și aceasta, de fapt, este o problemă. Or, practica internațională, din ceea ce știu eu cum se lucrează, cel puțin până acum, în parlamentele altor țări, acolo se cheamă și ONG-urile cele mai de opoziție, și ONG-urile mai loiale, pentru că e firesc să se facă acest lucru.
Vocea Basarabiei: Catinca, dar atunci când recrutează din mediul ONG-urilor la guvernare, dacă pe Valeriu Pașa l-am vedea ministru mâine, dumneata l-ai respecta în continuare sau ai zice: „Te-ai vândut definitiv?”.
Ecaterina Mardarovici: Nu, eu nu aș zice. Eu v-am spus, eu, venind și din politic, și din ONG, știu foarte bine să văd unde sunt limitele. Nu, pentru că dacă eu cunosc că acest om a avut expertiza în ONG-uri, dacă cunosc integritatea lui, a fost tot respectul lui acolo, și-a asumat această funcție prin guvernarea care este la moment, eu voi avea tot respectul, numai că de la miniștri, în mod special de la cei care vin din societatea civilă, din punctul meu de vedere, așteptările sunt ca de la ONG-iști. Mi-am amintit recent de ex-ministra mediului și ONG-istă care a fost și este de înaltă moralitate, dedicată, pasionată de domeniu…
Vocea Basarabiei: Super-competentă, da.
Ecaterina Mardarovici: Și competentă, dar ONG și funcția ministerială sunt două lucruri foarte complicate.
Vocea Basarabiei: Nu cred că i-a plăcut să dea licența aia buclucașă...
Ecaterina Mardarovici: Exact! Și fraza ei când a spus că „mi-am dat seama câte limite are un ministru și cum e să fii într-un ONG”, și acesta este adevărul, pentru că noi din afară de multe ori vedem lucrurile unilateral – domeniul meu face așa, dar nu întotdeauna vedem legătura dintre toate domeniile și că ele se influențează așa.
Valeriu Pașa: Cu tot respectul mare pe care i-l port dnei ex-ministră a mediului, dacă nu ești conștient, în calitate de expert, de limitele pe care le are ministrul pe domeniul tău, înseamnă că expertiza ta este, cel puțin, insuficientă. Să înțelegi cum lucrează instituțiile statului pe domeniul în care muncești, care sunt constrângerile și realitățile este parte din a avea cu adevărat expertiză, deci din a înțelege cum se mișcă sau nu se mișcă unele politici face parte din expertiză. (…)
