Zarva apărută în jurul deciziilor unor magistrați ai Curții Supreme de Justiție privind dosarele examinate de Comisia Pre-Vetting în cazul judecătorilor și procurorilor a fost analizată într-un material realizat de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă.
Amintim, este vorba de 21 de decizii ale Comisiei Pre-Vetting în privința candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, care au fost anulate de patru judecători ai CSJ. Magistrații au dispus reevaluarea candidaților.
Toate cele 21 de decizii au fost publicate acum două zile. Deciziile privind reevaluarea candidaților sunt irevocabile și vin după mai mult de șase luni de așteptare. Completul special al CSJ a dispus reevaluarea a 18 candidați la funcția de membru al CSM și a trei candidați la funcția de membru al CSP. Din complet au făcut parte, pe rând, judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Mariana Pitic, Ion Guzun și Ion Malanciuc. Pe rol există alte patru procese intentate de candidați, în privința cărora CSJ urmează să se expună.
Mai jos vă prezentăm analiza făcută de echipa de jurnaliști de la Ziarul de Gardă și micile interviuri realizate cu cei patru judecători ai CSJ și reacțiile altor participanți în acest proces.
„Decizia Comisiei este neîntemeiată, iar reclamantul ar avea dreptul la o decizie favorabilă”
Magistratul Mihail Buşuleac de la Judecătoria Cahul a cerut anularea deciziei Comisiei Pre-Vetting și dispunerea reluării procedurii de evaluare, dar și obligarea Comisiei să-i acorde daune morale în valoare de 15 mii de euro, invocând că i-a fost încălcat dreptul la viață privată prin „ingerinţa în activitatea profesională, inclusiv limitarea dreptului la accedere în funcţia de membru al CSM”. El a invocat faptul că membrii Comisiei au ajuns pripit la concluzia privind nepromovarea evaluării, aceasta fiind o decizie „ilegală, neîntemeiată, subiectivă și cu caracter discriminatoriu”.
Comisia a decis nepromovarea evaluării de către Bușuleac, întrucât „a constatat dubii serioase cu privire la integritatea etică şi financiară, şi anume, relaţii de afaceri cu doi avocaţi în anul 2021 şi neabţinerea de la examinarea cauzelor cu participarea acestora”.
Mai exact, la 10 iunie 2021, soția magistratului a cumpărat de la avocatul Grigore Chiriacov ½ cotă parte dintr-un teren şi ½ cotă parte dintr-o clădire administrativă, amplasate în municipiul Cahul, pentru 385 658 lei, suma fiind achitată în tranşe până în luna martie 2022. În același timp, în anii 2021 și 2022, după achiziţionarea spaţiului comercial, judecătorul a pronunţat hotărâri în şase cauze civile, la care a participat avocatul, iar hotărârile pronunţate au fost în favoarea părţilor reprezentate de acest avocat. Judecătorul însă a argumentat că, de fapt, a examinat 3 dosare cu participarea avocatului Grigore Chiriacov şi toate trei cauze au fost examinate în procedură specială, neavând litigiu de drept. El a precizat că nu a considerat necesar să se abţină de la examinarea cauzelor la care participa avocatul respectiv, făcând trimitere la prevederile Codului civil şi ale Codului penal care reglementează institutul abţinerii.
În decizia CSJ din 1 august curent, prin care judecătorul a primit o a doua șansă la evaluare, judecătorii notează că decizia „Comisiei este neîntemeiată, iar reclamantul ar avea dreptul la o decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată în special din punct de vedere a proporționalității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și egalității de tratament”. Judecătorii CSJ mai notează că membrii Comisiei de evaluare nu şi-au exercitat în totalitate competența de a cerceta starea de fapt din oficiu, deși au „o gamă largă de instrumente şi pârghii pentru acumularea tuturor informațiilor necesare, iar neexecutarea obligației de cercetare din oficiu a dus la adoptarea unei soluţii eronate de către Comisie”. Pretenţia cu privire la constatarea încălcării dreptului la viaţa privată a fost declarată de judecătorii CSJ drept neîntemeiată.
„Sergiu Osoianu a fost confruntat sub aspectul etic de întrebarea de ce a folosit de două ori programe de stat cu privire la locuințe”
Judecătorii CSJ au dispus și reevaluarea lui Sergiu Osoianu, care exercită, din aprilie 2021, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Strășeni.
Comisia Pre-Vetting a avut „dubii serioase” în legătură cu acceptarea de către judecător a unei compensații în locul locuinţei şi primirea unui teren gratuit, procurarea unui apartament în 2014 aferent surselor financiare, dar și neplata impozitului pentru creşterea de capital pentru automobilul concubinei sale, automobil care nu se regăsește în două declarații de avere și interese personale depuse de magistrat. Totodată Comisia a notat că are dubii serioase cu privire la dezechilibrul de avere pentru anii 2016, 2018 și 2021 şi sursa de venit a numerarului concubinei declarat pentru anii 2016- 2021.
În decizia CSJ din 1 august curent, magistrații notează că, în cadrul evaluării, Sergiu Osoianu a fost confruntat sub aspectul etic de întrebarea de ce a folosit de două ori programe de stat cu privire la locuințe. Judecătorii mai notează că în cadrul evaluării candidatului, „Comisia de fapt a sancţionat reclamantul şi a pus în sarcina acestuia o serie de însărcinări neclare în calitatea sa de candidat care pledează în faţa Comisiei”, dar și că nu a solicitat audierea rudei apropiate a judecătorului de la care acesta susține că, în 2014, a împrumutat 270 de mii de lei pentru a plăti apartamentul procurat la preţ preferenţial prin programul CSM.
„Completul de judecată special consideră pripită concluzia Comisiei de evaluare precum că Sergiu Osoianu a subestimat valoarea a două automobile și neplata impozitului pentru creșterea de capital realizat din vânzarea automobilului, ceea ce a ridicat dubii serioase față de integritatea financiară și etică a acestuia, deoarece în sarcina reclamantului au fost puse însărcinări neclare pentru candidatul care pledează în faţa Comisiei”, se menționează în decizia CSJ în partea ce ține de neplata impozitului pentru creşterea de capital pentru automobilul concubinei sale.
Judecătorii CSJ nu sunt „solidari” cu opinia Comisiei Pre-Vetting
Câștig de cauză împotriva Comisiei Pre-Vetting a obținut și judecătoarea Ecaterina Buzu, de la Judecătoria Orhei.
Aceasta a contestat decizia în care se menționează că membrii Comisiei au avut „dubii serioase” în legătură cu declararea averii şi intereselor personale în modul stabilit de legislație și cu folosinţa fără plată a chiriei apartamentului, proprietarul căruia era minor, timp de 14 ani. Mai exact, membrii Comisiei de evaluare au avut întrebări în legătură cu patru conturi bancare pe care judecătoarea Buzu le-a avut deschise în băncile din R. Moldova în perioada 2012-2015.
La audieri în şedinţă publică, Buzu a precizat că unul dintre cele patru conturi a fost asociat cu un card de credit cu o limită de 30 de mii de lei de pe care, la necesitate, aceasta putea extrage până la 30 de mii de lei, însă informaţiile pe care le-a primit Comisia cu privire la depunerile de numerar în acel cont sunt incorecte, întrucât era imposibil să se depună bani în acel cont. Comisia de evaluare însă a punctat că aceasta nu a oferit nici o explicație pentru nedeclararea contului bancar, opinie cu care, notează judecătorii CSJ în decizia din 1 august curent, nu sunt „solidari”.
Judecătoarea s-a plâns și pe faptul că „timpul acordat de către Comisie pentru prezentarea informațiilor a fost unul insuficient și restrâns, astfel nefiind posibilă acumularea probelor în vederea desființării integrale a eventualelor „dubii serioase” Comisiei de evaluare”, iar judecătorii CSJ au ajuns la concluzia că judecătoarei i-a fost îngrădit accesul la dosarul administrativ, care a generat și încălcarea altei garanții, cum este dreptul la apărare a în fața Comisiei de evaluare.
„Comisia nu și-a exercitat în totalitate competența de a cerceta starea de fapt din oficiu”
Judecătoarea Angela Bostan de la Curtea de Apel Chișinău a menționat în cererea sa de judecată că decizia Comisiei este un act administrativ individual defavorabil ilegal. Ea a insistat asupra faptului că în cazul ei Comisia de evaluare nu a constatat că nu ar fi declarat averea sa conform legislației în vigoare sau că averea dobândită în ultimii 15 ani nu ar corespunde veniturilor pe care ea le-a declarat, iar judecătorii CSJ, prin decizia din 1 august 2023, au ajuns la concluzia că respectiva „Comisie nu și-a exercitat în totalitate competența de a cerceta starea de fapt din oficiu, iar asta a dus la adoptarea unei soluții eronate de către în privința judecătoarei”.
Împrumutul de la sora soțului a împiedicat-o să treacă treacă evaluarea Comisiei Pre-Vetting
Judecătoarea Aliona Miron a contestat decizia Comisiei Pre-Vetting, cu mențiunea că aceasta și-a încălcat obligația de cercetare oficială deplină, a considerat prezentă situația unei investigații insuficiente a faptelor, ceea ce constituie un viciu de procedură, în viziunea ei.
Mai exact, judecătoarea face referire la faptul că membrii Comisiei au avut întrebări în legătură cu un împrumut de 10 mii de euro de la sora soțului ei, pe care l-a indicat în declarațiile anuale de avere și interese personale depuse pentru anii 2015, 2016 și 2017, iar în declarația pentru anul 2018 este indicat un împrumut în mărime de 5 mii de euro, pe motiv că pe parcursul anului 2018, în mai multe tranșe, o parte din împrumutul de 10 mii de euro a fost rambursat, însă, acest fapt nu a fost documentat. Pentru confirmarea acestui fapt, judecătoarea a prezentat Comisiei de evaluare declarația scrisă a surorii soțului.
În cererea de contestare, Miron indică faptul că la stabilirea venitului realizat de familia surorii soțului ei membrii Comisiei au luat în considerare doar veniturile declarate la Serviciul Fiscal de Stat pentru o perioadă limitată de timp, fiind ignorat cu desăvârșire faptul că soțul cumnatei ei a muncit în România, unde a realizat venituri, care nu au fost reflectate în datele prezentate de Serviciului Fiscal de Stat.
Magistrata a invocat și că afirmația din decizia Comisiei de evaluare referitoare la pretinsa lipsă de dovezi coerente și credibile cu privire la cheltuielile pentru construcția unei case cu o suprafață de 190 metri pătrați situată în mun. Chișinău, nu este suficientă pentru a întemeia eventuale dubii serioase.
În decizia din 1 august curent a judecătorilor CSJ se menționează că, în cadrul procedurii de evaluare, judecătoarei i-au fost încălcate „garanțiile procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborare efectivă în clarificarea stării de fapt și dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor”.
La CSJ a demonstrat „caracterul plauzibil al elementelor invocate în contestația sa”
CSJ a dispus și reevaluarea magistratului Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, în privința căruia Comisia Pre-Vetting a constatat „dubii serioase” privind achiziţionarea unui apartament la preţ preferenţial, privatizarea apartamentului şi atribuirea terenului de către administraţia publică locală și dezechilibru financiar pentru anii 2017, 2019.
În decizia judecătorilor CSJ se menționează însă că Postică a demonstrat completului de judecată „caracterul plauzibil al elementelor invocate în contestația sa, inclusiv cu privire la corectitudinea operațiunilor financiare efectuate la gestionarea, vânzarea și cumpărarea bunurilor mobile și imobile, precum și la respectarea normelor de etică și deontologie”.
Judecătorul acuză că nu au fost traduse în limba engleză actele şi declarațiile prezentate
Iar Nicolae Șova de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, a contestat decizia Comisiei de evaluare calificând-o drept „un act administrativ individual defavorabil ilegal, fiind bazat pe concluzii denaturate şi supoziții, care în esență contravin informațiilor prezentate”.
El a menționat că în decizia sa Comisia a omis să se expună asupra faptului că în perioada în care a achiziționat apartamentul locuia nu doar cu soția, dar şi cu copiii săi și că a făcut această achiziție „în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai, pe motiv că acesta nu dispunea de spațiu locativ suficient pentru el şi membrii familiei sale”. El a mai acuzat Comisia că a operat cu presupuneri și supoziții neprobate și că a admis erori procedurale grave prin lipsa traducerilor în limba engleză a actelor şi declarațiilor prezentate.
Prin decizia din 1 august curent, judecătorii CSJ menționează că „decizia Comisiei este ilegală, iar reclamantul ar avea dreptul la o decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată în special din punct de vedere a proporționalității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și egalității de tratament”.
A cerut audiere cu ușile închise, dar i-a fost respinsă doleanța
Și magistratul Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, va fi reevaluat de Comisia Pre-Vetting, după o decizia favorabilă dictată de judecătorii CSJ la 1 august curent.
Pe lângă argumentele precum că membrii Comisiei au emis o decizie ilegală, în cererea de contestare, Sandu menționează că la 12 decembrie 2022 a depus demers prin care a solicitat desfășurarea audierii sale în ședință închisă și fără înregistrarea audio/video, iar în cazul în care audierea nu ar avea loc în ședință închisă, înregistrările audio/video, făcute în timpul audierii, să nu fie publicate pe internet sau în alte surse media, solicitare respinsă de Comisie.
CSJ a stabilit că, în cazul lui, Comisia nu a respectat dreptul de acces efectiv la conținutul dosarului administrativ.
„Decizia ghidată de doleanțele președintelui R. Moldova, Maia Sandu”
Iar Alexei Paniş, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a contestat decizia Comisiei Pre-Vetting pe motiv că este „ilegală şi a fost influențată de factori politici, în special fiind ghidată de doleanțele președintelui R. Moldova, Maia Sandu şi a grupurilor de interese, care servesc regimul actual”.
„Reclamantul a considerat că există circumstanțe care trezesc îngrijorări serioase în privința imparțialității şi obiectivității membrilor Comisiei de evaluare Tatiana Răducanu și Nadejda Hriptievschi, deoarece acestea anterior și-au expus în public criticile personale depreciative în raport cu o parte din judecători, printre care și reclamantul Alexei Paniş. În esență, acești membri ai Comisiei de evaluare au delimitat corpul de judecători în 2 grupări, judecători buni, adică cei care nu au participat la Adunarea generală extraordinară a judecătorilor în anul 2019, şi judecători compromiși, cei care au participat la Adunarea generală extraordinară în anul 2019”, se arată în cererea lui.
Paniș a invocat că membrii Comisiei de evaluare au încălcat deliberativ prevederile Legii privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, prin faptul că au analizat minuțios bunurile imobile dobândite de către tatăl lui, începând cu anul 2000, adică cu 22 de ani în urmă, depășind cu 7 ani termenul limită admis și când Alexei Paniş avea vârsta de 12 ani.
În speță, Comisia a analizat tranzacțiile de achiziționare de către tatăl lui, pe parcursul mai multor ani, a terenurilor agricole amplasate în diferite localități ale raionului Florești, împrumutul în valoare de 300 de mii de lei pe care i l-a oferit fiului, dar și cardul salarial al acestuia utilizat de Alexei Paniş în anul 2022.
La fel ca și în cazul celorlalți judecători care au contestat deciziile Comisiei Pre-Vetting, Alexei Paniș a câștigat, prin decizia judecătorilor CSJ, dreptul de a fi reevaluat.
„În lipsa unor experţi în domeniul financiar şi fiscal, Comisia a emis o concluzie eronată”
Iar judecătorul Vladislav Holban de la Judecătoria Chișinău, sediul Central, a invocat în contestația depusă că decizia Comisiei Pre-Vetting este una neîntemeiată, superficială şi emisă cu depăşirea competenţei organului emitent.
În privința lui Holban, Comisia a avut întrebări în legătură cu veridicitatea informaţiilor aferente veniturilor soţiei lui, care pe parcursul mai multor ani a activat în bază de patentă de întreprinzător asupra căreia nu se impune obligaţia de ţinere a evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de casă şi decontărilor.
Holban a menționat că, în lipsa unor experţi în domeniul financiar şi fiscal, Comisia a emis o concluzie eronată în privința lui, or „sursa mijloacelor financiare este dovedită prin bonurile fiscale existente, la care Comisia a avut acces, a fost raportată lunar la instituţiile fiscale şi au fost obiectul impunerilor fiscale”.
Judecătorul și-a exprimat dezacordul şi cu concluzia Comisiei cum că nu sunt justificate veniturile familiei unei rude de la care a împrumutat, în 2018, o sumă de bani, întrucât acea familie a procurat în 2017 două apartamente.
Nemulțumit de faptul că ancheta Comisiei a vizat până și veniturile unei persoane care i-a împrumutat 200 de mii de lei.
Și Vitalie Stratan, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Central, a invocat în contestația depusă că în decizia Comisiei Pre-Vetting sunt lipsite de suport probator concluziile precum că nu sunt justificate veniturile persoanelor de la care a împrumutat 200 de mii de lei. „Persoana care ia cu împrumut mijloace bănești de la o altă persoană nu poate răspunde de situația financiară a acelei persoane, decât dacă nu cunoaște din start proveniența surselor financiare”, a menționat Stratan.
În cadrul evaluării, magistratul a omis să prezinte integral contractul de achiziționare a unui bun imobil și cererea adresată CSM prin care a solicitat un apartament la preț preferențial. În cadrul procesului de judecată de la CSJ el a recunoscut că nu dispunea de aceste acte și a acuzat Comisia că nu a încercat să obțină informația solicitată, iar în decizia lor membrii CSJ conchid ca fiind „întemeiat argumentul reclamantului precum că timpul acordat de către Comisia de evaluare pentru prezentarea informațiilor a fost unul insuficient și restrâns, astfel nefiind posibil acumularea probelor în vederea desființării integrale a eventualelor „dubii serioase” ale Comisiei de evaluare”, motiv pentru care a și decis anularea deciziei Comisiei Pre-Vetting.
„Sumele anuale de bani transferate în ţară de către părinţii nu sunt dubioase”
Ion Chirtoacă, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, s-a arătat nemulțumit și a apreciat drept exagerate „de a fi pus pe seama sa, cu efect negativ asupra carierei sale de magistrat, faptul că, o perioadă de timp părinţii săi au activat neoficial în Italia şi au transferat bani în ţară”.
Comisia de evaluare a reținut că judecătorul Chirtoacă nu a declarat un cont pe care a parvenit suma de 74 660 de euro, din care 10 533 de euro nu pot fi justificați prin acte cu privire la proveniența lor. În replică, magistratul a menționat că aceste transferuri sunt din veniturile realizate de mama şi tata, care au muncit peste hotarele țării. „Probele şi informaţia furnizată privind sumele anuale de bani transferate în ţară de către părinţii acestuia nu sunt dubioase”, se arată în cererea de contestare a deciziei Comisiei Pre-Vetting.
Magistratul s-a arătat nemulțumit și de faptul că membrii Comisiei au calificat ca având „dubii serioase” privind modul de dobândire a unui apartament cu o suprafață de 68 metri pătrați, procurat în 2022 la preţ preferențial. Mai exact, judecătorul deținea o locuință în mun. Chișinău atunci când a cerut CSM să-i acorde un apartament la preț preferențial, dar nu ar fi notificat organul despre asta. Judecătorii CSJ califică însă drept plauzibile argumentele lui Chirtoaca cum că imobilul a fost indicat în două declarații declarații de avere și interese personale, iar prin asta nu ar fi tăinuit imobilul. În decizia CSJ din 1 august, prin care Chirtoaca a obținut dreptul de a fi reevaluat, se menționează că acestuia i-au fost încălcate garanțiile procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborare efectivă în clarificarea stării de fapt și dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor.
Comisia Pre-Vetting, acuzată că a încălcat principiul prezumției nevinovăției
La rândul ei judecătoarea Veronica Cupcea, judecătoare la Judecătoria Orhei, a reliefat că nu este în cunoștință de cauză și nu poate să fie convinsă că, Comisia de evaluare i-a dat acces la toate probele din dosarul său în circumstanțele în care i-a prezentat doar înscrisurile pe care tot ea le-a prezentat Comisiei.
Tot ea a motivat în cererea de contestare că, Comisia a încălcat principiul prezumției nevinovăției. „Din afirmațiile Comisiei de evaluare reiese că, dacă candidatul nu a păstrat timp de 20 – 30 de ani, acte ce ar demonstra veniturile sale și ale rudelor sale (decedate), iar în declarațiile anuale de avere nu a indicat contribuția la cheltuielile de familie a părinților/copiilor majori, cu care locuiau împreună (conform legislației acestea nici nu urmau a fi declarate), aceasta ridică dubii serioase cu privire la sursele de venit”, motivează judecătoarea.
În decizia sa, CSJ indică faptul că, Comisia de evaluare a încălcat dreptul la apărare al candidatei Veronica Cupcea, deoarece nu i-a asigurat accesul la dosarul administrativ, nu și-a exercitat în totalitate competența de a cerceta starea de fapt din oficiu și că nu a efectuat o analiză și motivare a scopului legitim a deciziei emise.
Iar în cazul judecătorului Stanislav Sorbalo, judecător la Judecătoria Bălți, Comisia a concluzionat că are „dubii serioase cu privire la criteriul de integritate etică”.
Magistratul însă spune că membrii Comisiei au analizat au examinat superficial cazul, nu au intrat în esența materialelor expediate, având o poziție prestabilită privind nepromovarea lui, iar CSJ a menționat că Comisia de evaluare urmează să analizeze argumentele magistratului „în mod real, dar nu formalist și arbitrar, inclusiv să țină cont de dezideratele Curții Constituționale care a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților, dar nu și o perioadă extinsă de verificare a integrității etice a candidaților”.
Patru candidați non-judecători, victorioși și ei la CSJ
CSJ a dispus și reevaluarea candidatul non-judecător la CSM, Alexandru Rotari. Comisia de evaluare a indicat că Alexandru Rotari nu corespunde criteriilor de integritate, ținând cont de existența dubiilor serioase în privința existenței diferenței negative dintre venituri și cheltuieli.
În decizia CSJ se menționează însă că, întru clarificarea acestor informații, Rotari „a dat răspuns la întrebările acordate, precum și a anexat la materialele dosarului toate informațiile de care dispune”. „Concluzia Comisei de evaluare precum că, are dubii serioase în ceea ce privește diferență între veniturile și cheltuielile candidatului pentru anii 2013, 2014, 2017 și 2021, Completul de judecată special o consideră nejustificată”, se arată în decizia CSJ.
Astfel, judecătorii CSJ au dispus anularea deciziei Comisiei Pre-Vetting prin care candidatul non-judecător la CSM, Alexandru Rotari, nu a promovat evaluarea integrității și reevaluarea acestuia.
Iar Valentin Caisîn, candidat non-judecători propus de Parlament la funcții în CSM, a contestat decizia precizând că aceasta nu este bazată pe cercetare multiaspectuală, completă și obiectivă a informației prezentate. El a mai indicat că membrii Comisie nu au ținut cont și nu au dat apreciere obiectivă venitului declarat în perioada anilor 2018 – 2021. Prin decizia din 1 august, judecătorii CSJ au punctat că „Comisia este legată de respectarea proporționalității și egalității de tratament la emiterea deciziilor pe marginea evaluării candidaților la funcțiile de membru al CSM. Negarea acestui fapt, ar pune în discuție nu doar statul de drept, dar însuși scopul pentru care a fost edictată Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Dubiile serioase ale Comisiei trebuie să fie analizate/evaluate și prin prisma proporționalității, dar și egalitatea de tratament”.
Angela Popil, și ea candidat non-judecători propus de Parlament, a motivat că în decizia sa Comisia a eșuat să lămurească care este relevanța aplicării prevederile Legii cu privire la notar în situația în care nu a constatat comiterea de către aceasta a faptelor care atrag răspunderea conform acestei norme juridice, după ce a trebuit să ofere explicații despre procurarea unei locuințe în anul 2007 și că nu a urmat o creștere de capital care urma a fi recunoscută și pentru care urma să plătească impozitului pe venit.
CSJ menționează în decizia sa că judecătoarea a prezentat argumente suficiente şi logice, iar Comisia eronat nu a reţinut aceste argumente.
Și candidata la funcție de membră a CSM din rândul non-judecătorilor, Tatiana Chiriac, a contestat decizia Comisiei de evaluare motivând că nu îi este clar cum Comisia a ajuns la concluzia cu privire la lipsa integrității financiare, în baza declarațiilor de avere și interese personale depuse la numirea în funcție și la demisia sa în anul 2013 și, respectiv, 2016.
În decizia din 1 august curent, magistrații CSJ menționează că în cazul ei Comisia de evaluare nu a verificat toate circumstanțele de fapt, nu a dat o apreciere complexă a explicațiilor reclamantei, iar lipsa cercetării din oficiu a dus la adoptarea unei soluții pripite.
Și trei candidați la funcția de membru al CSP urmează să fie reevaluați
CSJ a anulat și deciziile Comisiei Pre-Vetting în privința a trei candidați la funcția de membru al CSP.
Procurorul Gîrbu Anatolie a reclamat faptul că în cazul lui, Comisia nu a avut o abordare obiectivă și că nu a audiat persoanele indicate de el, ci doar s-a limitat la a specifica că evenimentele pretinse nu au fost susţinute sau confirmate de vreo declaraţie a unei persoane care are cunoştinţă directă cu acele evenimente.
„Reclamantul a demonstrat completului de judecată special din cadrul CSJ caracterul plauzibil al elementelor invocate în contestația sa, inclusiv cu privire la integritatea financiară, precum și la respectarea normelor de etică și deontologie. Completul de judecată special reține că circumstanțele constatate denotă un drept al reclamantului la o altă decizie din partea Comisiei de evaluare decât cea contestată, deoarece sunt de natură care ar putea duce la promovarea evaluării de către candidatul Gîrbu Anatolie”, au argumentat judecătorii CSJ.
Iar în cazul procurorului Vitalie Codreanu, judecătorii CSJ au stabilit că „excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatului Vitalie Codreanu de a participa și de a fi ales în calitate de membru al CSP pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare, nu este la caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege, însă neconcretizată în decizia contestată. Având în vedere problema de buna funcționare a organelor de autoadministrare judecătorească la momentul emiterii deciziei și nepromovarea candidatei pentru faptele minore, nu doar că nu se încadrează în motivele de nepromovare, dar constituie o încălcare inutilă și ilegală a drepturilor enunțate”. Astfel, magistrații au dispus reevaluarea lui.
La rândul ei, procurora Cristina Gladcov a contestat decizia Comisiei, fiind nemulțumită de faptul că, deși Comisia nu a constatat că aceasta, în mod culpabil, nu ar fi declarat averea sa conform legislației în vigoare sau că averea dobândită în ultimii 15 ani nu ar corespunde veniturilor pe care ea le-a declarat, nu a trecut evaluarea.
„Comisia de evaluare a încălcat dreptul la apărare al candidatei Cristina Gladcov, deoarece nu i-a asigurat accesul la dosarul administrativ, care trebuie să conțină toate materialele acumulate de către Comisia de evaluare, cu cel puțin 3 zile până la audiere. Respectiv, Comisia de evaluare nu și-a exercitat în totalitate competența de a cerceta starea de fapt din oficiu”, se menționează în decizia judecătorilor CSJ.
Reacția Comisiei Pre-Vetting
„În contextul publicării deciziilor CSJ, aferente examinării a 21 de contestații împotriva deciziilor de nepromovare ale Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare „Comisia Pre-Vetting”), Comisia Pre-Vetting informează că a luat act de emiterea deciziilor CSJ. Odată ce acestea vor fi recepționate oficial, Comisia va analiza minuțios argumentarea Curții și se va expune asupra acțiunilor sale ulterioare.”
Ce urmează după deciziile CSJ?
„Legea spune clar că trebuie să aibă loc reevaluarea de către Comisie, asta înseamnă că dosarul se întoarce la Comisia Pre-Vetting. Forma acestei reexaminări este necunoscută, deoarece așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată, dar presupun că Comisia va trebui să răspundă la anumite lucruri care au fost identificate de CSJ. Comisia Pre-Vetting trebuie să urmeze decizia Curții Constituționale, să vadă dacă au fost carențe procedurale, dacă ele puteau duce la un alt rezultat al evaluării. Cred că formal, candidații pot din nou contesta evaluarea Comisiei, adică nu sunt limitați în drepturi în acest sens, dar va trebui să fie pe alte aspecte decât cele invocate anterior.”
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova: „Acolo e un copy-paste”
„Vreau să le spun la minoritatea coruptă din tagma judecătorilor că nu ne-ați surprins. (…) M-am uitat că acolo e un copy-paste și, de fapt, s-a încercat un efort de sfidare. N-o să reușiți. Noi vom continua să insistăm să avem o legislație care să permită autocurățarea sistemului. M-am uitat și peste texte. O parte din ele înțeleg că au fost scrise în afara Curții. Vreau să îi atenționez pe cei care participă la astfel de efort că asta înseamnă perpetuarea corupției și fiecare din cei care au participat la aceste acțiuni vor răspunde conform legislației.”
Argumentele CSJ, expuse într-un comunicat de presă
„CSJ a reținut probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting, atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât şi celei procesuale. CSJ a anulat deciziile Comisiei de Pre-Vetting şi a dispus reevaluarea candidaților, deoarece încălcările sunt similare. CSJ s-a detașat de orice influență, inclusiv politică şi a pus în balanța justiției faptele şi legile obiectiv, ținând cont de Supremația Legii, Separația Puterilor în Stat, demnitatea omului în general şi a celei de judecător şi procuror în special. Deciziile CSJ sunt irevocabile, obligatorii şi urmează a fi executate conform legii. Ele pot fi criticate în diferite articole, monografii şi alte lucrări științifice. CSJ recomandă politicului, guvernării, grupurilor de interese, mass-mediei şi oricărei persoane să se abțină de la etichetări umilitoare, linșaj public şi justiție televizată. Totodată, CSJ subliniază că o justiție robustă se referă la un sistem judiciar sau la un cadrul legal şi instituțional care este puternic, rezistent şi capabil să funcționeze în mod eficient, corect şi echitabil în fața provocărilor şi presiunilor.”
