Fostul ministru rus al Apărării, Serghei Ivanov, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Vladimir Putin și considerat, la un moment dat, un posibil succesor al liderului de la Kremlin, a murit la vârsta de 73 de ani. Decesul a fost anunțat inițial de Liga Unită VTB, unde Ivanov ocupa funcția de președinte de onoare, iar ulterior a fost confirmat de Kremlin. Cauza morții nu a fost făcută publică.
Ivanov a fost una dintre figurile centrale ale grupului cunoscut drept „siloviki”, elita provenită din serviciile de securitate și celelalte structuri de forță care, asemenea lui Putin, și-a construit cariera în fostul KGB și a acumulat o influență uriașă după venirea acestuia la putere, la începutul anilor 2000, transmite Digi.24.
El a avut un rol important în modelarea statului de securitate post-sovietic al Rusiei și a coordonat forțele armate în primii ani ai președinției lui Putin. A fost ministru al Apărării în timpul celui de-al doilea război cecen, lansat de Moscova pentru a reprima insurgența separatistă din Cecenia.
Vorbind fluent limba engleză, Ivanov era cunoscut drept o figură combativă, care se confrunta frecvent cu jurnaliștii la Conferința de Securitate de la München și se prezenta ca un pragmatic dispus să depășească vechile diviziuni din perioada Războiului Rece.
În același timp, avertiza constant că interesele de securitate ale Rusiei sunt amenințate, în special de planurile americane privind scutul antirachetă și de slăbirea acordurilor de control al armamentului.
Ivanov a descris extinderea NATO drept o amenințare strategică pentru Moscova și a susținut în repetate rânduri că securitatea europeană trebuie să se bazeze pe „respect reciproc pentru preocupările și interesele tuturor părților”.
Ani mai târziu, Putin avea să folosească argumente similare pentru a justifica invazia Ucrainei din 2022, susținând că NATO a încălcat sfera de influență a Rusiei, o explicație respinsă de Kiev și de Occident.
Din KGB direct în cercul de putere al Kremlinului
Născut la Leningrad, actualul Sankt Petersburg, la fel ca Putin, Ivanov a studiat limbi străine înainte de a fi recrutat în KGB, unde și-a început cariera alături de viitorul președinte rus.
După prăbușirea Uniunii Sovietice, a continuat să urce în structurile care au succedat KGB-ului, ajungând director adjunct al FSB, sub conducerea lui Putin.
În 2001, a devenit ministru al Apărării, fiind primul civil care a ocupat această funcție în istoria modernă a Rusiei.
Omul care putea să-i ia locul lui Putin
Influența lui Ivanov a crescut și mai mult în 2005, când a fost numit viceprim-ministru, iar în 2007 prim-viceprim-ministru, moment în care a fost văzut drept unul dintre principalii candidați la succesiunea lui Putin.
Totuși, liderul de la Kremlin l-a ales în cele din urmă pe Dmitri Medvedev drept succesor temporar, în timp ce Ivanov a rămas viceprim-ministru și ulterior a fost numit șef al administrației prezidențiale.
În 2016, a fost înlocuit din această funcție și mutat în postul de trimis special pentru probleme de mediu și transporturi, o decizie interpretată pe scară largă drept o retrogradare.
Kremlinul a transmis vineri un mesaj scurt după anunțul decesului. „Vladimir Putin și-a exprimat cele mai sincere condoleanțe familiei și prietenilor lui Serghei Ivanov cu ocazia decesului acestuia”, se arată în comunicat.
Până în acest moment, autoritățile ruse nu au precizat cauza morții și nici dacă Ivanov suferea de vreo boală.
