Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a anunțat joi că va propune sancțiuni suplimentare contra Moscovei în urma unui nou val de atacuri ruse asupra Ucrainei.
„Astăzi, voi propune sancționarea mai multor entități ce sprijină complexul militar-industrial al Rusiei, ca răspuns la lovituri. Cu cât mai mult Moscova atacă civilii, cu atât mai multe sancțiuni trebuie să fie impuse”, a scris Kaja Kallas pe X, citată de Agerpres.
Capitala Ucrainei a fost vizată de baraje de rachete și drone rusești care au distrus etaje întregi ale unor clădiri rezidențiale și s-au soldat cu cel puțin nouă morți, potrivit autorităților, după un avertisment al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
La mai bine de patru ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Kievul este constant ținta unor atacuri aeriene criminale și uneori de mare amploare.
Uniunea Europeană a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022).
Până în prezent, UE a adoptat 20 pachete de sancțiuni. Sancțiunile economice vizează sectoarele financiar, comercial, energetic, al transporturilor, al tehnologiei și al apărării din Rusia, precum și serviciile furnizate Rusiei sau cetățenilor ruși.
Sancțiunile europene sunt atent direcționate, concepute astfel încât să fie proporționale și sunt temporare. Aceasta înseamnă că ele sunt revizuite periodic și că Uniunea Europeană le poate calibra, diminua sau opri dacă sunt îndeplinite obiectivele UE sau se fac pași semnificativi în direcția acestora.
Măsurile restrictive ale UE în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică unui număr de peste 2.700 de persoane și entități.
