Ucraina doreşte să organizeze un nou „summit pentru pace” la sfârşitul acestui an şi la care de data aceasta Rusia să participe, a declarat ambasadorul ucrainean în Turcia, după ce la precedenta reuniune denumită astfel de Kiev şi desfăşurată în iunie în Elveţia partea rusă nu a fost invitată, însă el a exclus orice discuţii bilaterale cu Rusia la o asemenea întâlnire, relatează miercuri Reuters.
„Unul dintre cele mai importante obiective ale acestui summit este de a obţine o pace justă în Ucraina. (Dar) nu vorbim despre un format în care Ucraina şi Rusia să stea una în faţa celeilalte şi Ucraina să asculte cererile Rusiei”, spune ambasadorul ucrainean la Ankara, Vasil Bodnar.
„Ceea ce vedem noi acum este aşa: comunitatea internaţională, împreună cu Ucraina, se vor aşeza la masă şi vor întocmi o listă cu paşii care trebuie întreprinşi pentru o pace justă în Ucraina, şi vor discuta cererile pentru Rusia pe baza acelei liste”, a explicat diplomatul ucrainean modul în care Kievul ar dori să se desfăşoare o astfel de întâlnire.
„Nu va fi o întâlnire bilaterală directă, cel mai probabil va fi în formatul în care terţe părţi vor fi de asemenea implicate şi (discuţiile) se desfăşoară prin terţi. Sperăm să ţinem acest summit până la sfârşitul anului”, a completat el.
Conform ambasadorului ucrainean în Turcia, această ţară, care a încercat să menţină relaţii bune atât cu Ucraina cât şi cu Rusia, ar putea fi un participant important la acest demers al Kievului, dată fiind experienţa sa în medierea altor conflicte.
Dar Rusia a respins deja ideea de a participa la o reuniune într-un format de acest fel, afirmând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.
De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat miercuri că ajungerea la o pace justă în Ucraina este imposibilă dacă această ţară îşi pierde neutralitatea prin aderarea la o alianţă condusă de SUA, cum este NATO.
Vorbind despre relatări recente conform cărora Occidentul discută o opţiune în care Ucraina s-ar alătura NATO în schimbul cedării către Rusia a unor porţiuni din teritoriul ucrainean ocupat de trupele ruse, Zaharova a spus că nu va fi posibilă o pace justă în Ucraina fără asigurarea unui statut neutru şi de ţară nealiniată pentru aceasta.
Ea a reafirmat că „operaţiunea militară specială”, numele dat de Rusia invaziei sale în Ucraina, este o reacţie a Moscovei faţă de extinderea NATO către est.
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul.
Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.
Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.
Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un „plan de victorie” al Ucrainei în războiul cu Rusia, despre care nu a oferit public detalii, dar l-a prezentat la sfârşitul lunii trecute preşedintelui american şi celor doi potenţiali succesori ai acestuia, Kamala Harris şi Donald Trump
Potrivit unor oficiali americani, administraţia de la Washington este preocupată de faptul că acest plan al preşedintelui ucrainean nu cuprinde o strategie cuprinzătoare şi este doar puţin mai mult decât o cerere reîmpachetată de a primi mai multe arme şi de a fi ridicate restricţiile pentru folosirea în atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus a rachetelor cu rază lungă de acţiune primite de Ucraina ca ajutor militar din partea Occidentului. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, notează Reuters.
