Până de curând, Ucraina avea permisiunea de a utiliza rachetele occidentale cu rază lungă de acțiune – precum ATACMS (SUA), Storm Shadow (Marea Britanie) și SCALP (Franța) – doar împotriva forțelor ruse din teritoriile ucrainene ocupate. Spre finalul anului 2024, aceste restricții au fost relaxate, iar recent, Germania, SUA, Marea Britanie și Franța au eliminat complet limitările privind raza de acțiune, permițând Kievului să lovească ținte militare aflate pe teritoriul Federației Ruse, inclusiv în regiunile de frontieră.
Decizia vine în contextul unui atac masiv al Rusiei, care a lansat în ultimele 24 de ore 355 de drone asupra Ucrainei, cel mai mare val de până acum, provocând moartea a șase persoane și rănirea altor 24. Ca răspuns, drone ucrainene ar fi vizat un centru de producție de drone și o uzină chimică din Rusia.
Pe plan militar, Olanda a confirmat livrarea ultimelor avioane de luptă F-16 promise Ucrainei pe 26 mai, finalizând angajamentul de 24 de aparate. Totodată, Ucraina a reușit eliberarea unor prizonieri de război din unități care anterior fuseseră excluse din schimburi.
Noul cancelar german Friedrich Merz, succesorul lui Olaf Scholz, a jucat un rol central în schimbarea politicii germane. Merz a semnalat încă dinaintea preluării mandatului posibilitatea anulării interdicției privind livrarea rachetelor de croazieră Taurus, capabile să lovească ținte la până la 500 km distanță. Deși nu a confirmat încă trimiterea acestor arme, Merz a subliniat că Ucraina își folosește arsenalul pentru a lovi infrastructura militară rusă, în timp ce Rusia continuă să vizeze ținte civile – inclusiv grădinițe, spitale și aziluri.
