VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Tradițiile din Ajunul Crăciunului în Republica Moldova: obiceiuri păstrate din străbuni

Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 6 ianuarie de credincioșii care respectă calendarul iulian, ocupă un loc special în tradițiile populare din Republica Moldova. Este o zi a așteptării, a curățeniei sufletești și trupești, marcată de obiceiuri vechi, transmise din generație în generație.

Post, curățenie și pregătiri pentru sărbătoare

Ziua Ajunului începe, tradițional, cu post aspru. Mulți credincioși nu mănâncă nimic până la apariția primei stele pe cer, simbol al stelei de la Betleem. În gospodării se face curățenie generală, iar casele sunt aerisite și împodobite modest, pentru a întâmpina Nașterea Domnului în liniște și rânduială.

- Advertisement -

Masa din Ajun – simbol al belșugului

Seara, familia se adună în jurul mesei de Ajun, care are un caracter strict de post. Pe masă sunt așezate bucate tradiționale precum coliva, sarmalele de post, fasolea, borșul de pește, plăcintele, prunele uscate și grâul fiert. În unele zone se obișnuiește ca sub fața de masă să fie pus fân, amintind de ieslea în care s-a născut Mântuitorul.

Colindele – vestirea Nașterii Domnului

Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri din Ajun este colindatul. Cete de copii, tineri sau adulți pornesc din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului, aducând urări de sănătate, pace și belșug. Colindătorii sunt răsplătiți cu colaci, nuci, mere, dulciuri sau bani, iar primirea lor este considerată semn de noroc pentru anul ce urmează.

Obiceiuri și credințe populare

În satele Moldovei se păstrează numeroase credințe legate de Ajunul Crăciunului. Se spune că vremea din această zi prevestește cum va fi anul viitor, iar animalele ar primi graiul omenesc la miezul nopții. Totodată, este o zi în care nu se ceartă, nu se muncește greu și nu se refuză colindătorii, pentru a nu atrage ghinionul.

Ajunul – între credință și tradiție

Ajunul Crăciunului rămâne, în Republica Moldova, o sărbătoare a liniștii, a familiei și a respectului față de tradițiile strămoșești. Chiar dacă vremurile s-au schimbat, multe familii continuă să păstreze aceste obiceiuri, considerându-le o legătură vie cu trecutul și cu valorile autentice ale satului moldovenesc.

Author

Articole similare

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.