VOCEA CARE NE UNEȘTE.

LIVE

Sute de prizonieri ucraineni au murit în captivitate rusă

Cel puțin 177 de prizonieri ucraineni au murit în captivitate rusă de la invazia la scară largă a Kremlinului, conform noilor date furnizate de Ministerul Apărării din Ucraina.

„Cu cât petrec mai mult timp în închisorile rusești, cu atât sunt mai aproape de moarte”, a declarat Viktoriia Tsymbaliuk, o reprezentantă a Sediului de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război, o ramură a Ministerului Apărării din Ucraina. Tsymbaliuk a spus că, din cauza lipsei supravegherii internaționale, numărul real al deceselor în custodia rusă este probabil mult mai mare. „Acesta este numărul pe care îl avem”, a spus ea.

„Dar, bineînțeles, nu toate trupurile sunt returnate, iar multe nu sunt nici măcar confirmate de Rusia ca fiind în captivitate”.

Schimburile regulate de prizonieri între Moscova și Kiev au dus la întoarcerea a aproximativ 3.600 de prizonieri de război ucraineni și cetățeni deportați. Totuși, se crede că mii de prizonieri se află încă în mâinile rușilor. Abuzurile asupra prizonierilor din partea Rusiei au fost raportate pe scară largă de ani.

Reprimarea societății civile și a observatorilor independenți a facilitat normalizarea violenței și a oferit oficialilor din închisori un sentiment de impunitate.

Tortură, bătăi și agresiuni sexuale

Prizonierii de război ucraineni au parte de un tratament și mai rău, conform unui raport publicat joi de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. Raportul a menționat că tortura prizonierilor militari capturați este „răspândită și sistematică” și are loc cu binecuvântarea conducerii Rusiei.

„Unii lideri din Federația Rusă au încurajat explicit tratamentul inuman și chiar uciderea prizonierilor de război ucraineni”, arată raportul. Acesta a adăugat că a înregistrat 11 decese de ucraineni, plus un număr nespecificat de tentative de suicid și „un caz documentat de sinucidere, despre care se spune că a avut loc din cauza repetatelor acte de tortură” de la începutul lunii martie 2023.

Danylo Kravets, un student de 23 de ani la relații internaționale din Lviv, care a devenit pilot de drone după invazia la scară largă, a petrecut 175 de zile în patru locuri de detenție înainte de a fi eliberat într-un schimb de prizonieri în aprilie anul trecut. „Tortura, bătăile, acestea erau lucruri obișnuite pentru mine”, a spus el pentru Politico, cu o răceală înfricoșătoare.

După ce a fost capturat lângă Vuhledar în noiembrie 2022, i s-a spus să aleagă între a-și pierde degetul sau piciorul și a fost supus unei execuții simulate.

Când a ajuns într-o închisoare din Donețk, „ne-au acoperit capetele și ne-au spus să ne dezbrăcăm”, a povestit el.

„Întotdeauna îți spun să te dezbraci”, a repetat el, rezumând pe scurt ceea ce a urmat ca „violență sexuală”.

Un tatuaj de pe corpul său, care înfățișa un munte, i-a determinat pe gardienii închisorii să concluzioneze că ar putea încerca să evadeze și „mi-au rupt picioarele”.

„Sunt foarte pricepuți în a găsi un motiv pentru a te tortura sau a te bate”, a spus Kravets, care a pierdut 16 kilograme în captivitate.

Prizonierii, nevoiți să mânânce săpun, hârtie sau viermi

ONU a listat cazuri în care prizonierii de război au fost nevoiți să mănânce viermi, săpun sau hârtie pentru a-și potoli foamea. Alte practici de abuz raportate includ introducerea de ace sub unghii, asfixierea și amenințarea cu atacuri de animale, precum și obligarea prizonierilor să cânte cântece patriotice rusești și să asiste la torturarea altora.

Convențiile de la Geneva, care stabilesc regulile pentru tratamentul prizonierilor de război, stipulează că țările aflate în război ar trebui să permită observatorilor independenți accesul nelimitat la prizonieri și să le permită acestora să trimită sau să primească scrisori.

ONU a declarat că Rusia are un istoric slab în respectarea acestor reguli. Tsymbaliuk a spus că Rusia refuză să confirme captivitatea sau locația a mii de prizonieri, lăsându-le rudele disperate să ghicească zilnic dacă cei dragi sunt încă „pe pământ sau în ceruri”.

ONU a listat, de asemenea, cazuri de tortură asupra prizonierilor ruși capturați de ucraineni, dar a notat că acestea s-au oprit odată ce aceștia au intrat în sistemul penitenciar. Observatorii independenți au acces nelimitat la prizonierii de război ruși.

Kateryna Nazarii, în vârstă de 32 de ani, a spus că nu a vorbit și nu a auzit nimic despre soțul ei de când a fost capturat lângă Mariupol acum 830 de zile. La scurt timp după ce a dispărut, ea a aflat că se află în mâinile rușilor dintr-un videoclip extrem de explicit pe un canal pro-Kremlin de pe Telegram.

De atunci, a aflat de la prizonieri ucraineni eliberați că acesta este deținut într-o unitate din Luhansk, în Ucraina ocupată, deși autoritățile ruse au negat în mod repetat că ar avea vreo informație despre el. Nazarii a spus că simte un val de frică de fiecare dată când îi sună telefonul, îngrijorată că va primi vestea morții soțului ei.

„Ne întoarcem în Evul Mediu”, a spus ea. „Dacă lumea rămâne tăcută acum, Rusia va lua acest lucru ca pe un semn că poate continua cu impunitate”.

sursa

Autor

Articole similare

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.