UPDATE: ”În contextul aderării, mă aștept ca aliații să trimită un semnal clar și pozitiv cu privire la avansarea pe calea aderării pentru Ucraina”, a declarat în această amiază secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Summitul de la Vilnius.
Între timp, și președintele României a făcut declarații la reuniune. Liderul de la Cotroceni a declarat că printre obiectivele României la Summitul NATO se numără consolidarea flancului estic, în contextul războiului din Ucraina. „Obiectivele noastre sunt în primul rând cele care țin de noua postură de apărare, pe conceptul de apărare înaintată. Conceptul a fost anunțat la Madrid în 2022. Voi susține măsuri suplimentare pentru flancul estic. Rusia și terorismul sunt amenințări majore. În ce privește Ucraina, România va continua să fie un susținător ferm al integrării în NATO și vrem să marcă progrese în privința aderării Ucrainei la NATO”, a declarat Iohannis.
La Vilnius, Lituania, la doar 150 de kilometri de granița cu Rusia, începe astăzi Summitul NATO, unul ce va aduce decizii cruciale pentru apărarea flancului estic și noi strategii de apărare. Aceasta este cea de-a patra reuniune NATO la nivel înalt după invazia Rusiei în Ucraina.
Printre temele fierbinți ce vor fi discutate astăzi și mâine la summit se numără sprijinul pentru Ucraina, subiectul aderării acesteia la alianță și diviziunile de idei la aceste capitol, sporirea prezenței militare, noi planuri de apărare și, nu în ultimul rând, discutata temă și tergiversată în ultima perioadă privind aderarea Suediei la blocul militar.
Summitul de la Vilnius va fi dominat de subiectul războiului și sprijinul pentru Ucraina, iar toți sunt în așteptarea deciziilor Alianței privind modul în care își va defini viitoarea relație cu Ucraina, în contextul în care președintele Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri ca țara sa să primească o invitație de aderare la alianță la Vilnius.
În timp ce țările est-europene spun că o foaie de parcurs ar trebui oferită Kievului la summit, Statele Unite și Germania se feresc de orice mișcare care ar putea duce alianța mai aproape de războiul cu Rusia.
Un lucru este cert, se așteaptă ca liderii să discute ce asigurări de securitate ar trebui să primească Kievul în continuare, dar și după război. Deciziile vor include, cel mai probabil, promisiunea continuării ajutorului militar și financiar pentru Kiev, pentru a descuraja Rusia de la un nou atac după ce războiul se va încheia.
La capitolul consolidării flancului estic, liderii au anunțat deja că vor revizui primele planuri de apărare elaborate de alianță de la Războiul Rece încoace, detaliind modul în care NATO ar răspunde unui atac rusesc. Relansarea așa-numitelor planuri regionale reprezintă o schimbare fundamentală. Prin intermediul planurilor, alianța oferă, de asemenea, îndrumări națiunilor cu privire la modul în care să își modernizeze forțele și logistica.
Amintim, măsurile de securitate la Vilnius sunt ridicate, cu trei unități germane de apărare antiaeriană Patriot desfășurate pentru a proteja locul evenimentului, o premieră pentru un summit NATO. Alte avioane de vânătoare vor patrula pe cerul Lituaniei, care se află între exclava rusă Kaliningrad și Belarus și care a fost mult timp considerată un punct vulnerabil pe flancul estic al NATO.
