Rufin Zamfir: „Alianța se primenește și se adaptează la realitățile timpului nostru”
Într-o ediție specială a emisiunii „Eurosecuritate”, Rufin Zamfir, expert în comunicare strategică și combaterea dezinformării, a analizat principalele concluzii ale summitului NATO de la Haga, subliniind schimbarea de paradigmă în abordarea securității europene. Potrivit lui, reuniunea marchează o tranziție către o alianță mai flexibilă, mai pragmatică și mai adaptată lumii post-Ucraina.
O alianță care își schimbă ritmul
„Este un summit care se derulează într-o cuadratură specială”, explică Rufin Zanfir. „Arhitectura NATO s-a adaptat, inclusiv la specificul de comunicare al președintelui Trump. Lucrările au fost mai scurte, mai concentrate, iar ordinea de zi a fost gândită pentru a demonstra coeziunea și respectul reciproc între aliați.”
În opinia sa, reuniunea de la Haga nu trebuie privită doar ca un summit personalizat, ci ca „un semnal că alianța se primenește și se modernizează. NATO devine mai pragmatică, mai rapidă în reacție, mai puțin rigidă birocratic.”
Ambiguitatea președintelui Trump și noul realism NATO
Zamfir observă o nuanță importantă în discursul american: „Președintele Trump este transacțional și introduce un tip de negociere chiar și în aplicarea Articolului 5. Declarațiile sale nu pun sub semnul întrebării solidaritatea, ci mai curând condiționează implicarea Statelor Unite de responsabilitatea financiară a celorlalți membri.”
El amintește totuși că „Articolul 5 a fost activat o singură dată, pentru Statele Unite, după 11 septembrie, iar atunci aliații nu au precupețit niciun efort pentru a sprijini Washingtonul. De aceea, nu cred că SUA vor nega accesul vreunui stat la umbrela de securitate colectivă.”
Unul dintre miturile apărute după summit ar fi că Ucraina ar fi fost lăsată în umbră. Zamfir contrazice această percepție: „Este doar o aparență. În realitate, toate deciziile luate la Haga sunt determinate de situația din Ucraina. Cei 5% din PIB alocați apărării, o nouă țintă propusă – sunt o consecință directă a nevoii Ucrainei de sprijin și a conștientizării pericolului rus.”
El reamintește contextul istoric: „La Cardiff, în 2014, NATO a stabilit pragul de 2% din PIB pentru apărare. Astăzi, după războiul din Ucraina, multe state au depășit acest nivel. Polonia și Estonia au ajuns la aproape 4%, iar acum se discută despre 5% – o dovadă a adaptării la noile riscuri.”
Expertul atrage atenția asupra unui nou echilibru economic și industrial în cadrul Alianței:
„Se reașază inclusiv industria de apărare. Europa devine un actor major, iar programul Rearm Europe arată o voință comună de a dezvolta capacități proprii. Industria dronelor, tehnologiile duale și producția de echipamente avansate pot aduce continentul într-o poziție favorabilă chiar față de Statele Unite.”
Totuși, el avertizează că „mai e drum lung până când Europa va avea o mașinărie defensivă proprie, complet funcțională. Se vorbește despre orizontul anilor 2032–2035, dar aceste termene depind de evoluția mediului de securitate.”
Concluzie: o alianță mai realistă și mai adaptată
„NATO se transformă într-o alianță mai flexibilă, mai realistă și mai receptivă la provocările lumii contemporane. Summitul de la Haga a arătat că nu există oboseală față de Ucraina, ci o regândire strategică a modului în care Alianța își distribuie responsabilitățile și resursele”, a conchis Rufin Zamfir.
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
