Finlanda devine marţi, 4 aprilie, membră a NATO, finalizând o schimbare istorică a politicii sale de securitate despre care şeful Aalianţei, Jens Stoltenberg, spune că a fost declanşată chiar de invazia pe care liderul rus Vladimir Putin a decis-o în Ucraina, relatează Reuters.
„Preşedintele Putin a avut ca obiectiv declarat al invaziei Ucrainei să obţină mai puţin NATO”, a declarat Stoltenberg reporterilor la sediul NATO din Bruxelles, cu câteva ore înainte ca Finlanda să devină oficial al 31-lea membru al Alianţei. „El obţine exact opusul. Finlanda astăzi şi, în curând, şi Suedia vor deveni membre cu drepturi depline ale Alianţei”, a declarat Stoltenberg.
Kremlinul a declarat că Rusia va fi forţată să ia „contramăsuri” la aderarea Finlandei, ministrul apărării, Serghei Şoigu, afirmând că această decizie ridică perspectiva unei noi escaladări a conflictului din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că extinderea NATO – criticată de mult timp la Moscova – reprezintă o „intruziune în securitatea şi în interesele naţionale ale Rusiei”, iar Moscova va urmări îndeaproape orice desfăşurare militară a NATO în Finlanda.
Ca răspuns la ultimele anunţuri ale Moscovei, Stoltenberg a declarat că NATO îşi evaluează în mod constant propria poziţie, organizând mai multe exerciţii şi având o prezenţă mai mare în regiunea nordică.
De asemenea, el a minimalizat promisiunea lui Putin de a amplasa arme nucleare tactice în Belarus. „Până acum, nu am văzut nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei care să necesite schimbări în postura noastră, dar vom rămâne vigilenţi, vom monitoriza îndeaproape ceea ce fac şi vom lua măsurile necesare pentru a ne asigura întotdeauna că avem o descurajare credibilă pentru toţi aliaţii noştri”, a spus secretarul general al NATO.
El a mai declarat că extinderea NATO spre nord nu a fost menită să provoace un conflict, ci să păstreze pacea. „Prin faptul că (Finlanda) devine un membru cu drepturi depline, eliminăm spaţiul pentru calcule greşite la Moscova cu privire la disponibilitatea NATO de a proteja Finlanda, iar acest lucru face Finlanda mai sigură şi NATO mai puternică”, a precizat el.
Alianţa militară va primi Finlanda ca al 31-lea membru al său în cadrul unei ceremonii de ridicare a drapelului la sediul NATO, la care vor participa preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi miniştrii guvernului finlandez. Evenimentul marchează sfârşitul unei ere de nealiniere militară a Finlandei, care a început după ce ţara a respins o tentativă de invazie a Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi a ales să încerce să menţină relaţii de prietenie cu Rusia vecină. Însă invazia Rusiei asupra unui alt vecin, Ucraina, care a început în februarie 2022, i-a determinat pe finlandezi să caute securitate sub umbrela pactului de apărare colectivă al NATO, care prevede că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor.
Suedia a suferit o transformare similară în gândirea sa în materie de apărare, iar Stockholm şi Helsinki au depus anul trecut o cerere comună de aderare la NATO. Însă cererea Suediei este încă blocată de Turcia şi Ungaria, membre NATO.
După ce Turcia şi Ungaria au ratificat săptămâna trecută candidatura Finlandei, ultimul pas formal pentru a deveni membră cu drepturi depline este reprezentat de momentul când ministrul de externe Pekka Haavisto va înmâna documentul de aderare a naţiunii sale oficialilor guvernamentali americani la Bruxelles.
Drapelul Finlandei va fi apoi arborat în faţa sediului NATO, alături de cele ale celorlalte 30 de ţări membre ale alianţei, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din cadrul NATO.
Aderarea Finlandei dublează aproape lungimea frontierei pe care NATO o împarte cu Rusia. Moscova a declarat luni că îşi va consolida capacitatea militară în regiunile sale de vest şi nord-vest ca răspuns la aderarea Finlandei la NATO.
Zborurile de supraveghere ale NATO efectuate de SUA şi de alte forţe aeriene aliate au început deja să fie efectuate în spaţiul aerian finlandez, au declarat forţele de apărare finlandeze.
