Starea de alertă în sectorul energetic și în cel hidrologic a fost prelungită cu 30 de zile. Hotărârile au fost adoptate în ședința de astăzi a Guvernului.
Subiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței Executivului la solicitarea ministrului Energiei, Dorin Junghietu, și a ministrului Mediului, Gheorghe Hajder.
Ulterior, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a explicat că „situația în domeniul electroenergetic și în domeniul produselor petroliere rămâne în continuare complicată, atât la nivel regional, cât și global”. „Sunt perturbate lanțurile logistice, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și la imposibilitatea de a primi aceste mărfuri pe anumite canale”, a precizat Sergiu Diaconu.
Astfel, oficialul a menționat că prelungirea stării de alertă în sectorul energetic este necesară pentru ca autoritățile să poate interveni rapid cu acțiuni țintite și a asigura integral consumul de energie electrică și carburanți.
Totodată, Serghei Diaconu s-a referit și la necesitatea prelungirii stării de alertă în sectorul hidrologic, subliniind că „situația este foarte gravă la lacul de acumulare Nistrean, unde s-a ajuns la un nivel de sub 9 metri sub nivelul normal de retenție”.
„Vorbim și despre situația destul de dificilă la lacul Costești-Stânca, unde nivelul apei este cu aproape șapte metri sub limita normală. Avem râuri secate aproape totalmente. Situația cu apa în toată regiunea este foarte gravă. Dacă nu întreprindem măsuri pentru stabilizare în continuare, riscăm să ajungem la o situație în care vom fi nevoiți să intervenim mult mai dur”, a spus Serghei Diaconu.
La rândul său, și premierul Vasile Tofan a declarat că „situația este complicată în ambele sectoare”, iar prelungirea stării de alertă va permite intervenții rapide pentru a asigura cetățenii cu apă și resurse energetice.
Menționăm că Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic pe 28 iulie, invocând atunci riscuri privind apariția unui deficit de carburanți în contextul situației din Orientul Mijlociu și aprovizionarea cu apa potabilă pe fondul scăderii debitului râului Nistru.
