În acest an, peste 3200 de copii și tineri din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa din Ucraina au participat la taberele „ARC”, un program al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Chiar în aceste zile, în tabăra Gălăciuc din județul Vrancea a avut loc a treia ediție a dezbaterii „Tradiții românești în diaspora”, acolo unde sunt un număr record de participanți – peste 6500 din 20 de state, iar cei mai mulți sunt din Ucraina.
Dezbaterea din acest an a fost un bun prilej pentru a reflecta asupra rolului crucial pe care statul român, organizațiile și comunitățile îl joacă în păstrarea și promovarea culturii românești în afara granițelor, a declarat șeful Direcției „Proiecte pentru Diaspora și Comunități Istorice” din cadrul DRP, Radu Cosma.
„Anul acesta avem un număr record de participanți sunt peste 6.500 din 20 de state și cei mai mulți vin din Ucraina. Sunt copii care au drame, trăiesc de doi ani de zile cu frica războiului. Chiar dacă nu au picat bombe în zonele Transcarpatia, Cernăuți și în Odesa, excluzând zona Ismailului, în care au picat, părinții copiilor sunt angrenați în efortul de război împotriva Federației Ruse, un război de apărare, un război ilegitim și criza economică se face simțită. Astfel, acești copii nu au alte momente de speranță, de contact cu Europa decât prin programul de tabere ARC”, a declarat Radu Cosma.
La dezbateri, Cosma a fost însoțit de Vlada Brăila, o tânără din comuna Oziornoe, cunoscută și sub numele de Babele, localitatea natală a mareșalului Averescu. Vlada a împărtășit perspectivele sale asupra provocărilor întâmpinate de comunitățile istorice și a subliniat importanța menținerii identității culturale românești în contextul actual.
„Vreau să menționez că mama mea este profesoară de limbă și literatură română și, din acest motiv, noi cunoaștem limba română. Am crescut cu poveștile lui Ion Creangă, cu Luceafărul și cu Vasile Alecsandri. Îmi pare foarte rău pentru situația care se întâmplă la noi în țară, în Ucraina. Sunt probleme acum cu păstrarea identității românești pentru că războiul ne-a pus obstacole, iar acum noi ne dorim doar să se termine cât mai repede. În tabără este o atmosferă incredibilă și toată lumea a fost foarte încântată de activitățile care au avut loc aici și au fost foarte mulțumiți. Când au plecat copiii din Republica Moldova, ai noștri, ucrainenii, plângeau. S-au împrietenit foarte bine”, a spus tânăra.
Potrivit lui Radu Cosma, în acest an Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pe lângă comunitățile istorice, statul român promovează activ limba română și în diaspora.
„Spre deosebire de comunitățile istorice, spre exemplu Ucraina, Serbia, Ungaria, există învățământ în limba română în școlile publice, există biserici ortodoxe care funcționează cu limba de cult româna. În diaspora nu avem astfel de piloni identitari. Vorbim despre români care s-au așezat, cei mai mulți începând cu anii 2000 și în special după 2007, și care s-au legat în special în jurul bisericilor și care s-au transformat în comunități. Românii, unde s-au dus, și-au dus obiceiurile, dar să le transmită mai departe generațiilor următoare a fost puțin mai greu. Dar aici intervine rolul statului, al bisericilor, al mediului asociativ de promovare a tradițiilor noastre și a culturii. Departamentul susține orice inițiativă de calitate pe care aceste instituții le au, astfel încât să aibă loc festivaluri în care să fie promovate muzica noastră, tradițiile și obiceiurile”, a declarat Radu Cosma.