Nu există un consens clar între ucraineni cu privire la cum ar trebui să arate un potențial acord de pace cu Rusia, a constatat un nou sondaj publicat pe 15 ianuarie. Cercetarea, realizată de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), a prezentat respondenților patru opțiuni legate de apartenența la NATO/UE, garanțiile de securitate și cedarea/recuperarea teritoriilor ocupate, informează Kiev Independent.
Nicio opțiune prezentată ucrainenilor în sondajul realizat global nu a obținut o majoritate pro sau contra din partea respondenților.
„Astfel de dezacorduri ar putea stârni tulburări politice dacă și când vor începe negocierile”, se arată în raport.
Deși negocierile de pace sunt departe, învestirea președintelui ales Donald Trump pe 20 ianuarie a accelerat discuțiile despre posibilitatea lor la Kiev, Moscova și capitalele din întreaga lume. Trump a promis că va aduce Kievul și Moscova la masa negocierilor și va pune capăt rapid războiului la scară largă care se apropie de a treia aniversare. La începutul acestei săptămâni, el a declarat reporterilor că aranjamentele pentru o întâlnire cu Putin sunt în curs.
Sondajul realizat global a chestionat respondenți din 16 țări europene, inclusiv Marea Britanie, Rusia și Ucraina, și opt țări non-europene, inclusiv Brazilia, China, India, Arabia Saudită și SUA.
Multe dintre întrebări au fost legate de posibila influență a lui Trump asupra evenimentelor globale, cum ar fi războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și viitorul echilibru al puterii globale.
În Ucraina, așteptările privind o victorie totală în războiul împotriva Rusiei au scăzut drastic doar în ultimele șase luni de la ultimul sondaj, de la 58% în mai 2024, la 34% în noiembrie 2024. Dintre opțiunile disponibile, majoritatea ucrainenilor – 47% – spun acum că un compromis cu Rusia este rezultatul cel mai probabil al războiului.
Ucrainenii sunt împărțiți dacă viitoarea administrație Trump va face pacea mai mult sau mai puțin probabilă – 39% spun că va fi mai probabil, 35% mai puțin probabil și 26% spun că nu va face nicio diferență.
Întrebarea este încă în mare parte ipotetică – în ciuda multiplelor promisiuni din timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din SUA de a negocia încheierea războiului de îndată ce a fost ales, Donald Trump încă nu a stabilit niciun plan concret cu privire la modul în care intenționează să facă acest lucru. Atenuând și mai mult așteptările, alegerea lui Trump pentru reprezentantul special pentru pace pentru Ucraina, Keith Kellogg, la începutul acestei luni, a spus că președintele ales vrea să pună capăt războiului în 100 de zile.
Apoi rămâne problema cu ce va cere Trump de la ambele părți. În timp ce o mare parte din retorica electorală a lui Trump și aliații săi sugerează că Kievul ar putea fi forțat să plătească un preț mare și să cedeze teritoriu, Kellogg a încercat, de asemenea, să minimizeze acest lucru.
„Oamenii trebuie să înțeleagă, el nu încearcă să dea ceva lui Putin sau rușilor, de fapt încearcă să salveze Ucraina și să le salveze suveranitatea”, a spus Kellogg.
„Și se va asigura că este echitabil și corect”.
În ceea ce privește implicațiile globale ale unei a doua președinții a lui Trump și modul în care acesta abordează probleme precum războiul din Ucraina, sondajul a găsit o gamă largă de opinii în țările intervievate.
În India, China și Brazilia, majoritățile sau pluralitățile cred că Trump va fi un „lucru bun” pentru perspectivele de pace în întreaga lume, precum și pentru propriile țări.
Dar în țările mai aliate cu SUA a existat scepticism – doar 24% dintre cei din Marea Britanie, 31% în Coreea de Sud și 34% din țările UE chestionate au spus că președinția lui Trump va face pacea în Ucraina posibilă, în timp ce și mai puțini credeau la fel si despre Orientul Mijlociu. Autorii raportului au sugerat că, deși există în mod evident o nervozitate în Europa cu privire la Trump, există și o oportunitate pentru Europa de a se reafirma pe scena globală.
„Europa poate fi aproape singură într-o lume a lui Trump, dar asta nu înseamnă că noi europenii suntem neputincioși în a acționa”, a spus istoricul Timothy Garton Ash, adăugând: „Există oportunități în acest nou spațiu tranzacțional pentru alianțe și influență. Faptul că UE este considerată atât de mare de oameni din atât de multe țări și chiar se așteaptă să crească în forță în următorul deceniu, ar trebui să le ofere liderilor speranța că există loc pentru o Europă puternică și independentă”.
Sondajul a fost realizat în noiembrie 2024 în 16 țări europene (Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Spania, Elveția, Turcia, Ucraina și Regatul Unit) și opt alte țări (Brazilia, China, India, Indonezia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud și Statele Unite). Numărul total de respondenți a fost de 28.549.
