Din cauza înăspririi politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a scăzut numărul persoanelor care se împrumută din surse oficiale și a crescut numărul celor care se împrumută din surse neoficiale.
Așa arată datele unui sondaj de opinie realizat în luna octombrie de către CBS Research, la comanda Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu din România, și prezentate vineri, 11 noiembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Respondenții fiind întrebați dacă ei sau familia lor au împrumuturi sau credite, 17,1% au menționat că au la bănci; 9,3% – la rude și prieteni; 7,4% – la companii de microfinanțare; iar 1,8% – la persoane fizice care împrumută bani la procente (cămătari). Față de alte sondajele realizate anterior (decembrie 2021 și mai 2022), este o scădere de 4% a celor care au indicat că au luat credite. 28,9% era în decembrie 2021; 25,1% în mai 2022; și 24,7% în octombrie curent. Potrivit expertului, scăderea este în mare parte din contul surselor oficiale de creditare și nu a celor neformale.
În decembrie 2021, 21,9% dintre cetățeni spuneau că au credite la bănci. În luna mai numărul acestora a scăzut la 20,2%. În octombrie era de 17,1%. Dacă anul trecut, de la instituțiile nebancare s-au credite 9,6% dintre cetățeni, în luna mai 10,9; acum o lună numărul acestora era de 7,4%. Dacă în decembrie anul trecut, 8,2% dintre moldoveni declarau că se împrumutase de la rude și prieteni, în luna mai numărul acestora a crescut la 9%, iar în octombrie era de 9,3%. De la cămătari, în decembrie 2021 declarau că avea împrumuturi 1,4% dintre moldoveni, în luna mai 1,5%, iar în octombrie – 1,8%.
„Cel mai periculos este faptul că sunt oameni împovărați de datorii, care au împrumuturi din majoritatea surselor. Aceștia sunt înglodați în datorii. Dacă în decembrie numărul lor era de 2,9%, în mai a scăzut la 2,7%, iar acum în luna octombrie reprezentau 4,3%”, a spus expertul.
Vorbind despre structura împrumuturilor moldovenilor, Veaceslav Ioniță a declarat că 51% sunt de la bănci; 23% – de la rude și prieteni; 22% de la instituțiile financiare nebancare; iar 4% de la cămătari. Cel mai mult îngrijorează, moldovenii care sunt înglodați în datorii, care au împrumuturi de peste tot. „Criza își lasă amprenta. Dacă în decembrie anul trecut am estimat că 59,2 mii de persoane aveau împrumuturi din cel puțin trei surse; în luna mai 2022 numărul acestora a scăzut la 55,6 mii de persoane, iar în octombrie curent a crescut la 86,5 mii de persoane”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că cei mai îndatorați sunt persoanele de la 30 la 44 de ani. 26,6% dintre aceștia se împrumută de la bănci; 16,2% de la rude și prieteni; 11% de la sectorul nebancar; 2,3% de la cămătari. Urmează cei de vârsta 18-29 de ani. 20,6% se împrumută de la bănci; 11% de la companiile de microfinanțare; 11% de la rude și prieteni; și 2,4% de la cămătari. Moldovenii de la 45 la 59 de ani în mare parte se împrumută de la bănci – 14,1%; de la companiile de mocrofinanțare – 6,5%; de la rude și prieteni – 5,7%; de la cămătari – 1,5%. Cel mai puțin apelează la împrumuturi moldovenii de peste 60 de ani. 8,1% la bănci, 4,3% la rude și prieteni; 2,2% la companiile de microfinanțare; și 1,2% la cămătari.
În contextul crizei, respondenții au fost întrebați de unde se împrumută dacă au nevoie urgentă de bani. 43,8% au spus că de la rude și prieteni; 10,8% de la bănci; 3,7% de la companiile de microfinanțare; 1,9% de la cămătari; 1,9% i-au avans de la serviciu; 37,8% nu împrumută bani. Fiind întrebați dacă au dificultăți în a plăti la timp împrumuturile, 50,4% au spus că da. Acest nivel a crescut față de decembrie 2021, când numărul lor era de 47,8%, iar în luna mai de 45,7%. 45,7% au răspuns nu au probleme cu întoarcerea împrumuturilor.
În decembrie 2021, 6,6% dintre moldoveni menționau că au restanțe foarte mari la întoarcerea creditelor, în luna mai 2022 – 10,8%, iar în octombrie curent – 8,4%. În decembrie 2021, 24,8% înregistrau restanțe de plată, în luna mai 2022 aceștia reprezentau 24,4%, iar în octombrie curent – 17,2%. „Când s-a început războiul din Ucraina oamenii au avut probleme cu întoarcerea la timp a restanțelor la credite. Volumul creditelor cu amânări de plată crescuse, însă acum, conform sondajului, dar și datele BNM arată același lucru, numărul persoanelor care spun că au împrumuturi pe care nu pot întoarce la timp a scăzut. 31,4% a fost în decembrie 2021; 35,2% în luna mai 2022; și 25,6% în octombrie acum”, a menționat economistul.
Analistul economic susține că deși a crescut numărul celor care spun că au problemele cu întoarcerea ratelor la credite, de la 47,8% în luna decembrie (45,7% luna mai 2022), la 52,4% în luna octombrie curent; însă a scăzut numărul celor care spun că sunt nevoiți să se împrumute din nou pentru a întoarce alte împrumuturi. De la 37,2% în decembrie 2021, la 31,8% în luna mai 2022, și la 24,5% în octombrie acum.
Din cei 25,6% de moldoveni care au spus că au probleme la întoarcerea împrumuturilor, 28% sunt de vârsta 30-44 de ani; 26,8% – au peste 60 de ani; 23,4% – 18-29 de ani; iar 21,6% – 45-59 de ani. Cele mai mici probleme le au oamenii care s-au împrumutat de la bănci – 22,3%; 32,4% care au luat credite de la rude și prieteni; 35% de la cămătari; și 35,8% de la companiile de microfinanțare.
„Gradul de îndatorare al persoanelor fizice este estimat la 48 de miliarde de lei. În creștere cu 8 miliarde de lei față de decembrie 2021, însă această creștere în cea mai mare parte este determinată de creșterea împrumuturilor de la persoanele fizice. Politica monetară a BNM a dus la ceea că s-au înăsprit condițiile de creditare din partea băncilor, din partea sectorului nebancar, iar numărul persoanelor care au luat împrumuturi a scăzut. Însă, oamenii în căutarea banilor, au migrat de la bănci și companii de microfinanțare la rude și prieteni. Către cămătari migrația este mică comparativ cu migrația către rude și prieteni”, a conchis expertul.
