Curtea Constituțională a pus punct la subiectul de legat de limba română în Legea Supremă. Magistrații au respins o parte a sesizării deputaților socialiști și comuniști, care au contestat dreptul Parlamentului de a înlocui sintagma „limba moldovenească”, din articolul 13, prin adoptarea unei legi ordinare.
Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat că, anul trecut Parlamentul nu a făcută altceva decât să aducă legea supremă în conformitate cu hotărârea din 2013 a înaltei curți, care a menționat că textul din Declarația de Independență prevalează celui introdus ulterior în Constituție.
„În Hotărârea sa numărul 36 din 2013, Curtea a reținut prevalența denumirii „limba română” din Declarația de Independență față de denumirea „limba moldovenească din articolul 13 din Constituție. Ulterior, prin avizul numărul 3 din 2017, la proiectul de lege pentru modificarea articolului 13, Curtea a reținut că inițiativa de modificare a Articolului 13 din Constituție nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a legii supreme, ci o inițiativă tehnică, ce rezultă din obligativitatea executării hotărârii Curții nr 36 din 2013. Această hotărâre este executorie pentru toate autoritățile publice și pentru toate persoanele juridice și fizice”, a declarat președintele CC, Domnica Manole, citată de ziua.md.
Amintim că, în 16 martie 2023, Parlamentul a votat, în lectură finală, proiectul de lege care prevede modificarea, prin procedură tehnică, a articolului 13 din Constituție, care spunea că limba de stat în Republica Moldova este „moldovenească” și înlocuirea acestei sintagme cu „limba română.
Asta după ce, în 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională, condusă la acea vreme de Alexandru Tănase, a constatat că niciun act juridic, indiferent de forţa acestuia, inclusiv Constituția, nu poate veni în contradicţie cu textul Declaraţiei de Independenţă, iar legiuitorul constituant nu poate adopta reglementări ce contravin acesteia.
