Șeful operatorului de rețea de stat al Ucrainei Ukrenergo, Volodimir Kudrițki, a fost demis din funcția sa pe 2 septembrie pe motiv că nu a protejat instalațiile energetice pe fondul intensificării atacurilor rusești, a informat postul public Suspilne, citând surse din cadrul companiei.
Consiliul de Supraveghere al Ukrenergo a votat cu patru voturi la două pentru demiterea lui Kudrițki, a raportat presa ucraineană. Compania l-a numit ulterior pe membrul actual al consiliului, Alexei Breht, ca șef interimar al Ukrenergo, transmite Kyiv Independent.
Demiterea vine după câteva zile de speculații privind viitorul lui Kudrițki în companie.
Economic Pravda a raportat pe 30 august, citând surse guvernamentale anonime și contacte din cadrul companiilor energetice, că Kudrițki urma să fie demis „în viitorul apropiat” din cauza îngrijorărilor legate de securitatea energetică, precum și a unei anchete de corupție.
„Kudrițki este acuzat de implementarea necorespunzătoare a deciziilor anterioare ale sediului comandantului suprem și de protecția deficitară a facilităților Ukrenergo,” a declarat sursa pentru mass-media.
Decizia vine după o întâlnire, săptămâna trecută, a preşedintelui Volodimir Zelenski cu a ofiţeri militari de rang înalt, care a fost dedicată valului de atacuri ruseşti asupra obiectivelor energetice ale ţării.
Kudrițki este, de asemenea, supus unei anchete prealabile ordonate luna trecută de Înalta Curte Anticorupție, legată de presupuse fapte de corupție. Nici Ukrenergo, nici oficialii guvernamentali, și nici Kudrițki nu au comentat despre demiterea sa.
Înainte de decizia Ukrenergo, organizațiile occidentale care operează în Ucraina, inclusiv Uniunea Europeană, au trimis o scrisoare prim-ministrului Denis Șmigal, exprimându-și îngrijorarea cu privire la demiterea iminentă.
„Un astfel de eveniment ar putea pune în pericol capacitatea noastră colectivă de a sprijini Ukrenergo și alte măsuri prioritare pentru securitatea energetică vitală a Ucrainei,” se arată în scrisoare.
Iaroslav Jelezniak, deputat din opoziţie, a prezis că reacţia internaţională va fi „rapidă şi destul de dureroasă”.
După o pauză relativă pe parcursul verii, care a oferit Ucrainei ocazia să-și refacă parțial capacitatea energetică, Rusia a lansat noi atacuri în ultimele zile, ceea ce a făcut din nou necesară restricționarea consumului de energie.
Cel mai mare atac aerian împotriva Ucrainei a avut loc pe 26 august, când Rusia a lansat peste 230 de rachete și drone, vizând din nou infrastructura energetică.
