După doi ani şi patru luni de când a lansat invazia asupra Ucrainei, Rusia nu este nici acum în măsură să realizeze „străpungeri semnificative“ pe câmpul de luptă, a declarat secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat agenției France Presse, citat de Agerpres.
„În primăvară au încercat din nou să lanseze o ofensivă, dar până acum au obținut doar câştiguri limitate. Nu avem alte indicii sau motive să credem că Rusia are capacitățile ori forța de a realiza străpungeri semnificative”, a declarat Stoltenberg. Secretarul general al NATO a avertizat că „trupele ruse vor continua probabil să exercite presiune pe diferite sectoare ale frontului şi să-şi multiplice atacurile aeriene” „Dar ceea ce noi am constatat este că ucrainenii au fost capabili să reziste”, a continuat secretarul general al NATO.
Au fost capabili să continue să le provoace pierderi grele invadatorilor ruşi, pe liniile de front, dar şi cu loviturile în profunzime”, a detaliat el. Armata rusă a lansat pe 10 mai o nouă ofensivă în provincia Harkov din nord-estul Ucrainei, de unde trupele ruse fuseseră forţate să se retragă în urma unei contraofensive fulger lansate în toamna anului 2022 de armata ucraineană. Aceasta din urmă a fost acum nevoită să cedeze teren în noua ofensivă rusă, dar a reuşit totuşi să oprească înaintarea trupelor ruse la Vovceansk, oraş situat la circa cinci kilometri de graniţa cu Rusia. Armata rusă şi-a intensificat de asemenea acţiunile ofensive pe frontul de est, în provinciile ucrainene Doneţk şi Lugansk.
Ucraina încearcă să ţină frontul cu pierderi teritoriale minime în aşteptarea sosirii mai multor arme şi muniţii occidentale, în special a avioanelor F-16, sperând că acestea, împreună cu noile efective rezultate în urma campaniei de mobilizare aflate în desfăşurare, vor putea întoarce cursul războiului. Ucraina a pierdut iniţiativa pe front în septembrie anul trecut, după eşecul contraofensivei sale din est şi sud-est, încheiată cu mari pierderi, dar cu câştiguri teritoriale minore şi recuperate apoi parţial de trupele ruse. Armata ucraineană s-a confruntat apoi şi cu o criză de muniţie ca urmare a întârzierii ajutorului militar american din cauza disputelor interne din Congresul SUA.
Kievul a transmis că acceptă doar „formula de pace” propusă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, un document în zece puncte care cere în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
