România va acorda R. Moldova 11,8 milioane de lei românești (echivalentul a peste 2,3 milioane de euro) pentru restaurarea conacului urban al familiei Donici din capitală – un monument de arhitectură de însemnătate naţională, situat pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, nr.35. Cabinetul de miniștri de la București a luat o decizie în acest sens miercuri, 2 octombrie.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Culturii, Liuba Lupașco, a confirmat informația, precizând că edificiul se află în prezent în gestiunea Ministerului.
„Actul normativ prevede suplimentarea bugetului Ministerul Culturii cu suma de 11,8 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, iar fondurile respective vor fi transferate de la Ministerul Culturii către Cancelaria de Stat din R. Moldova, în moneda euro. Costurile aferente transferului sunt suportate din bugetul Ministerului Culturii”, precizează serviciul de presă al Guvernului de la București.
Asistența financiară va fi acordată în baza acordului semnat în februarie 2022 între guvernele de la Chișinău și București, care viza implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, acordat de România R. Moldova. Documentul prevedea implementarea proiectelor în sectoarele cheie ale țării noastre, pentru o perioadă de șapte ani.
Potrivit proiectului „Centrul Istoric al Chişinăului”, primele informați documentare cu privire la imobil datează din 1863, când aparținea secretarului de colegiu Aristotel Londis. În 1867, această proprietate a fost cumpărată de către soţia porucicului în rezervă Iulia Vichentievna Ianuşevski, care în 1869 a construit o casă cu subsol, autorul proiectului fiind arhitectul urban Alexandru Osipovici Bernardazzi.
La începutul lui 1870 casa a fost vândută Elenei St. Casso, devenită soţia lui Gheorghii Nic. Donici, consilier de stat, efectiv, care a rămas proprietara casei până în 1897.
În 1878, după încheierea războiului ruso-turc, în subsolul imobilului s-a aflat în captivitate fostul comandant al armatei otomane Osman-paşa, care se predase iniţial la Plevna. În anii ’80 ai secolului trecut, clădirea a fost amplificată. Astfel, în 1897, casa avea 12 încăperi cu dependințe. În 1901, ca proprietar era atestat Mihail Katakazi, deputat al Adunării deputaților nobilimii basarabene, iar în 1916 – familia Anghel.
În perioada interbelică, clădirea a servit drept sediu al Băncii Naţionale. Până recent, a fost sediul Institutului Patrimoniul Cultural al Academiei de Știinţe.
