Republica Moldova a depășit România în lupta împotriva corupției și se află pe poziția a 35-a la nivel global în Indexul Integrității Publice (IPI), cu șase locuri în fața României. Așa arată datele evaluării pentru anul 2023 și prognoza pentru anul 2024 a controlului corupției, realizate de ERCAS1.
Româniacurata.ro scrie că Republica Moldova se numără printre cele 22 de țări care au înregistrat îmbunătățiri în controlul corupției, în timp ce România stagnează.
Topul IPI este condus de Danemarca, Norvegia, Finlanda, Noua Zeelandă și Estonia (care a trecut în fața SUA).
Prognoza globală a ERCAS pentru anul 2024 nu este una încurajatoare.
”Tendințele digitale (cetățeni conectați la internet și la platformele de comunicare socială, servicii online) sunt toate în continuă creștere, în timp ce indicatorii politici (independența sistemului judiciar, libertatea presei) înregistrează rezultate proaste în cea mai mare parte a lumii și se înrăutățesc”, susține Alina Mungiu-Pippidi, directorul ERCAS, în analiza rezumativă intitulată ”Cum va evolua corupția în 2024? Revizuirea trecutului pentru a prognoza viitorul”.
Stagnarea României, progresul R. Moldova
În privința României, prognoza arată că a făcut progrese în ceea ce privește cetățenia digitală și serviciile online, dar suferă la capitolul independenței justiției, al presei și al amestecului serviciilor secrete în probleme civile. Republica Moldova excelează în ceea ce privește transparența (capitol la care intră în TOP 10 global) și cetățenia digitală.
”România a înregistrat progrese în ceea ce privește serviciile online și e-cetățenia, dar stagnează la un nivel mediocru de independență judiciară pentru o țară din UE. Mass-media au reușit să se mențină, datorită unei creșteri a fondurilor guvernamentale după pandemie (care are și dezavantajul său în ceea ce privește dependența mass-media de guvern), dar joacă un rol ambiguu, cu instituții întregi de presă care aparțin sau au fost cumpărate de persoane corupte, multe deja condamnate la închisoare, pledând astfel împotriva anti-corupției sau împotriva interesului general”, se arată în prognoză.
”Social media este doar o extensie a acestei ambiguități morale ale mass-media tradiționale. O nouă candidatură de aderare la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – n.r.) ar putea accelera unele reforme, dar unele caracteristici de guvernare post-comunistă pe termen lung nu permit progrese mari. O problemă majoră este amestecul extins al serviciilor secrete într-o varietate de probleme civile – de exemplu, prin organizarea directă a numărării voturilor și a vaccinărilor și prin participarea prin intermediul companiilor lor semi-acoperite la achizițiile publice într-o varietate de domenii politice. Rezultatul este un segment secret substanțial al unui buget altfel transparent”, se mai scrie despre România.
”Moldova a reușit să-și răscumpere democrația după fiecare criză periodică și a reușit să ridice peste scorul de 7 în IPI, depășindu-și regiunea3 și depășind Ucraina de la începutul războiului. Țara a adoptat toate legile și instituțiile anticorupție din repertoriu, în mare parte cu încurajarea și sprijinul financiar al comunității internaționale”, se arată în analiza pentru Republica Moldova.
”Având în vedere statul de drept suboptim în această țară post-sovietică, șirul instituțiilor anticorupție s-a dovedit în trecut destul de inutil și chiar o sursă de îngrijorare, deoarece politizarea lor amenința politicienii din opoziție, din cauza aplicării selective sau pur și simplu a represiunii judiciare. Verificarea actuală a sistemului judiciar este necesară, dar rezultatele rămân să fie validate de performanțele viitoare. Moldova are un record de transparență, ajungând în top zece la nivel mondial și are o masă critică de e-cetățeni. Țara are mare nevoie de sprijinul UE pentru a-și rezolva problemele structurale care subminează buna guvernare, zonele gri legate de Transnistria separatistă și moștenirea sa sovietică în general”, se arată pentru Republica Moldova.
Cei șase indicatori utilizați pentru IPI 2023 sunt:
Transparența administrativă – Transparența de facto a contractelor de achiziții publice, a registrului comerțului, a cadastrului funciar și a rapoartelor auditorilor generali, astfel cum au fost raportate pas cu pas și link cu link în indicele T.
Servicii online – Măsura în care guvernele oferă servicii online, astfel cum este prezentată în sondajul ONU.
Transparența bugetară – Măsura în care propunerile de buget și cheltuielile din anii anteriori sunt și au fost făcute publice, folosind o fracțiune din sondajul Open Budget Index.
Independența sistemului judiciar – Măsura în care sistemul judiciar este autonom față de interesul privat (inclusiv față de funcționarii guvernamentali), ca în sondajul Global Competitiveness Report realizat de Forumul Economic Mondial.
(Cetățenie digitală) E-cetățenie – Abonamentele de bandă largă pentru gospodării și utilizatorii Facebook în funcție de țară măsoară capacitatea societății civile
Libertatea presei – Indicator anual, inclusiv presiunea economică și fizică asupra mass-mediei.
