Update: Rusia şi Ucraina au anunțat un schimb de prizonieri de război care implică întoarcerea a 45 de soldați de fiecare parte.
La rândul său, Andrii Iermak, şeful Cancelariei prezidenţiale ucrainene, a anunţat că 45 de militari şi doi civili au fost întorși Ucrainei.
Într-o postare pe Twitter, Iermak a spus că unii dintre cei eliberaţi au luptat la Mariupol şi în uzina siderurgică Azovstal din sudul oraşului, iar alţii au luptat pe linia frontului din alte părţi. „Fiecare dintre ei este un erou”, a spus Iermak.
Avocatul pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineţ, a declarat că majoritatea celor eliberaţi au fost „grav răniţi” şi că toţi vor fi luaţi într-un program de reabilitare.
Într-o postare separată, Iermak a declarat că doi copii în vârstă de şase şi zece ani au fost autorizaţi să se întoarcă în Ucraina după eliberarea mamei lor, un medic militar, în octombrie anul trecut.
Totodată, Ministerul rus al Apărării a declarat că 45 de militari ruşi au fost eliberaţi din custodia ucraineană, potrivit agenţiei de presă rusă RIA, citat de Reuters.
Update: Germania se opune trimiterii de muniție cu dispersie în Ucraina, a declarat vineri ministrul de externe Annalena Baerbock, la o zi după ce oficiali americani au declarat că Washingtonul intenționează să furnizeze Kievului astfel de arme, blamate pe scară largă pentru potențialul de a ucide și a mutila civili, relatează Reuters.
Organizaţiile pentru drepturile omului se opun unei astfel de acţiuni, iar ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că şi Germania, în calitatea sa de semnatar al Convenţiei privind muniţiile cu dispersie (CCM), se opune.
Nici Statele Unite, nici Ucraina şi nici Rusia nu au semnat, însă, această convenţie la care au aderat peste 110 state.
Update: Numărul morților în Lviv, după atacul cu rachete rusești ajunge la 10 persoane, anunță autoritățile locale.
„Tocmai am găsit a zezea victimă – o femeie. Acum salvatorii eliberează cadavrul din dărâmături. Aceasta va finaliza operațiunea de căutare și salvare”, a scris primarul din Lviv Andrei Sadovii.
Menționăm că, urmare a unui atac cu rachete asupra orașului Lviv, joi noaptea, două etaje ale unui bloc de apartamente au fost complet distruse iar peste 30 de persoane au fost rănite.
Update: Volodimir Zelenski l-a făcut praf și pulbere pe omologul său bulgar Rumen Radev într-un dialog televizat incomod care a avut loc joi la Sofia, ocazie cu care a deschis focul cu toate armele din dotare împotriva opoziției lui Radev față de înarmarea Ucrainei, relatează publicația Politico.eu, citată de Hotnews.
Președintele bulgar, surprins și vizibil descumpănit de indignarea lui Zelenski, a cerut ca toate camerele TV să părăsească încăperea din palatul prezidențial în care era filmată întâlnirea.
Întrevederea cu Radev, fost șef al forțelor aeriene care simpatizează Rusia și e echivoc în privința NATO, a mers chiar mai rău decât era de așteptat.
Președintele bulgar explica faptul că nu există „nici o soluție militară” și că „mai multe și mai multe arme n-o vor rezolva”. Zelenski i-a dat replica cu un dispreț atent măsurat. „Doamne ferește să se abată vreo tragedie asupra ta, iar tu să fii în locul meu”, a spus el. „Iar dacă oamenii cu aceleași valori nu te vor ajuta, ce vei face? Ai spune: Putin, te rog, înhață niște teritoriu bulgar?”
„Nu, tu, ca un președinte adevărat, sunt convins că nu ai permite un compromis cu independența ta. E dreptul tău să nu susții ajutorul pentru Ucraina. Dar chiar mi-aș dori mult să mă înțelegi corect”, i-a spus el cu un sarcasm tăios, în vreme ce Radev, timorat, își găsea din când în când refugiu în caietul din fața lui.
Zelenski l-a admonestat pe Radev pentru că a calificat invazia Moscovei drept un „conflict”, iar nu război, cât și pentru afirmațiile vagi cum că războiul s-ar extinde la alte țări, că și-ar „extinde dimensiunea spațială”.
Respingând fără ezitare propunerea lui Radev de a se ajunge la o soluție diplomatică, Zelenski a subliniat că Kremlinul a lansat un „război de anihilare contra ucrainenilor, nu a altor țări”, și a declarat că guvernul de la Sofia – ostil lui Radev – are dreptate să livreze armament.
„Vreau să-ți mai spun că oricâtă muniție ar avea armata ta, nu va fi suficientă pentru a te lupta cu Federația Rusă. Nu ai o armată rea, oamenii tăi sunt buni, dar nu va fi suficient pentru a te lupta cu 160 de milioane de oameni. De aceea e bine să dai [arme], astfel încât [noi] să [ne] putem apăra și războiul să nu ajungă la tine”, i-a mai spus Zelenski.
„Ucraina și NATO ar trebui să aibă valori comune. Nu poate fi altfel”, a adăugat Zelenski. „Nu poți să susții Rusia și să susții o poziție echilibrată, fiindcă Rusia vrea să distrugă NATO, vrea să distrugă Europa și Uniunea Europeană; acestea sunt obiectivele lor. M-ai înțeles?”
Într-un final Radev a spus că are o propunere, dar a cerut ca toate camerele TV să plece pentru a continua.
Președintele Volodimir Zelenski, a sosit joi în capitala cehă Praga, în cadrul unui turneu menit să obțină sprijin pentru o cale mai rapidă de aderare la NATO a Ucrainei, înainte de summitul de la Vilnius de săptămâna viitoare, potrivit Reuters.
Zelenski a declarat că Ucraina, care se află în a 17-a lună de război împotriva invadatorilor ruşi, are nevoie de mult mai mult decât declaraţia generală – care există de mai bine de 10 ani, de la summitul din 2008 de la Bucureşti – conform căreia uşa NATO rămâne „deschisă”
Ucraina vrea asigurări clare din partea NATO, la summitul din 11-12 iulie de la Vilnius, că poate adera la alianţa militară atunci când războiul se va încheia. Ucraina doreşte să adere cât mai repede posibil, dar membrii NATO au fost divizaţi cu privire la cât de repede ar trebui făcut acest pas. Unele ţări membre se tem de gesturile care ar putea duce alianţa mai aproape de un război activ cu Rusia.
„Vorbim despre un semnal clar, despre unele lucruri concrete în direcţia unei invitaţii”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologul său ceh, Petr Pavel. „Avem nevoie de această motivaţie. Avem nevoie de onestitate în relaţiile noastre”, a pledat Zelenski.
Liderul de la Kiev a declarat că formularea adoptată la summitul NATO din 2008 – că uşa alianţei militare „va rămâne deschisă” şi că Ucraina va deveni în cele din urmă membră – nu este suficientă. „Avem nevoie de un altfel de semnal, unul clar”, a spus el ca răspuns la întrebările jurnaliştilor. „Că Ucraina va fi în alianţă. Nu că uşa este deschisă, acest lucru nu este suficient”, a insistat Zelenski.
