Societatea din Republica Moldova a devenit mai rezilientă la dezinformare în ultimii trei ani, însă diferențele regionale și sociale continuă să o facă vulnerabilă la manipulare informațională.
Totodată, persistă discrepanțe în atitudinile cetățenilor față de integrarea europeană și securitate. Constatările se conțin în Indexul Rezilienței Informaționale Naționale pentru perioada 2024-2026, elaborat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, citat de IPN.
Raportul analizează evoluția percepțiilor și atitudinilor cetățenilor în cinci domenii: integrarea europeană, coeziunea socială, reziliența economică, apărarea și securitatea națională. Datele au fost colectate în aprilie-mai 2024, 2025 și 2026, pentru a identifica principalele tendințe.
În privința integrării europene, sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la UE a crescut de la 52% în 2024 la 57% în 2026. Diferențele regionale sunt însă pronunțate: în regiunea centru, 73% dintre cetățeni susțin aderarea, în timp ce în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia proporția este de doar 8%. Totodată, 62% dintre respondenți consideră că beneficiile aderării justifică dificultățile reformelor necesare.
La capitolul coeziune socială, biserica rămâne instituția în care cetățenii au cea mai mare încredere – 74%. Urmează sistemul educațional, cu 72%, și autoritățile locale, cu 71%. Încrederea în Guvern și Parlament este mai redusă, de 42% și, respectiv, 40%.
În domeniul apărării, 29% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova poate fi în siguranță, față de un nivel mai redus în 2024. Cele mai mari îngrijorări vizează corupția și practicile cleptocratice (88%), instabilitatea aprovizionării cu energie (84%) și atacurile prin dezinformare (81%). Un atac militar direct este considerat probabil de 60% dintre respondenți.
Totodată, ponderea celor care consideră că Republica Moldova trebuie să se pregătească activ pentru a face față amenințărilor regionale a crescut de la 58% în 2024 la 66% în 2026.
