Liderul rus Vladimir Putin a recunoscut că situaţia din cele patru zone din Ucraina pe care Moscova le-a anexat ilegal este „extrem de dificilă” şi a ordonat serviciilor de securitate să-şi intensifice supravegherea pentru a-şi securiza graniţele şi a contracara noile ameninţări, relatează Reuters.
Comentariile lui Putin, făcute cu ocazia Zilei serviciilor de securitate, sărbătorită cu mare fast, marţi, în Rusia, au fost făcute în contextul în care Kievul şi-a reînnoit apelurile pentru a primi mai multe arme performante, după ce dronele ruseşti au lovit din nou infrastructura energetică a ţării. În acelaşi timp, cresc temerile că Belarusul, aliat al Moscovei, ar putea deschide un nou front de invazie în Ucraina.
Într-o recunoaştere rară a faptului că invazia Ucrainei nu a decurs fără probleme, Putin a avertizat cu privire la situaţia dificilă din regiunile ucrainene pe care Moscova le-a anexat în septembrie şi a ordonat FSB-ului să asigure „siguranţa” persoanelor care locuiesc acolo.
„Situaţia din Republicile Populare Doneţk şi Lugansk, din regiunile Herson şi Zaporojie este extrem de dificilă”, a declarat Putin într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei serviciilor de securitate.
În septembrie, Putin a decretat anexarea unei noi porţiuni din Ucraina, aproximativ 15% din teritoriul ţării, după ce deja procedase la fel în 2014 şi cu Crimeea. La începutul acestei luni, însă, Putin a avertizat că războiul declanşat în 24 februarie, prin care el şi-a propus de fapt recucerirea întregii Ucraine şi alipirea ei la Rusia, „poate fi un proces de lungă durată”.
Între timp, Kievul caută să obţină mai multe arme din partea Occidentului după ce dronele kamikaze de fabricaţie iraniană, lansate de Rusia, au lovit luni dimineaţa noi obiective energetice. „Arme, obuze, noi capacităţi de apărare, tot ceea ce ne va da capacitatea de a accelera sfârşitul acestui război”, a detaliat preşedintele Volodimir Zelenski în discursul său de luni seară.
Apărarea antiaeriană ucraineană susţine că a doborât 30 din cele 35 de drone lansate luni – majoritatea deasupra capitalei Kiev – după acest al treilea atac aerian al Moscovei în decurs de şase zile. Rusia a vizat reţeaua electrică a Ucrainei, provocând pene de curent pe fondul temperaturilor negative. Dronele kamikaze folosite în atacuri sunt avioane fără pilot de unică folosinţă, produse ieftin, care zboară spre ţinta lor înainte de a se prăbuşi cu viteză şi de a detona încărcătura la impact.
Pe de altă parte, în nord-vestul Ucrainei, în Belarus, o ţară apropiată Kremlinului al cărei teritoriu a fost folosit de trupele Moscovei ca rampă de lansare pentru atacul lor eşuat asupra Kievului, în februarie, se desfăşoară de luni de zile o activitate militară constantă a Rusiei şi Belarusului.
Luni, Putin a mers în prima sa vizită în Belarus după 2019, unde, împreună cu omologul său au Aleksandr Lukaşenko, a lăudat legăturile tot mai strânse dintre ţările lor. Vizita lui Putin la Minsk a stârnit temeri în Ucraina cu privire la o implicare mai largă a forţelor armate belaruse în invazie. Putin şi Lukaşenko aproape nu au abordat subiectul Ucraina la conferinţa de presă comună susţinută luni seara, dar au lăudat în schimb beneficiile alianţei lor economice şi de apărare.
Lukaşenko a declarat în repetate rânduri că nu intenţionează să trimită trupele ţării sale în Ucraina, unde invazia Moscovei a suferit o serie de eşecuri, fiind nevoită, în faţa unei contraofensive ucrainene majore, să se retragă din unele teritorii. Luni, Kremlinul a infirmat că Putin ar fi vrut să obţină de la Belarus un rol mai activ în război. Agenţia de ştiri RIA Novosti l-a citat pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spunând că astfel de informaţii sunt „nefondate” şi „stupide”. Atât Putin, cât şi Lukaşenko au ţinut, de asemenea, să respingă ideea că Rusia ar vrea să anexeze sau să integreze Belarusul în Federaţia Rusă. „Rusia nu are niciun interes să absoarbă pe cineva”, a declarat Putin.
Întrebat despre acest comentariu, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că este „culmea ironiei”, având în vedere că „vine din partea unui lider care caută în acest moment, chiar acum, să-şi cotropească în mod violent celălalt vecin paşnic de alături”.
Conflictul din Ucraina, care durează de 10 luni, cel mai mare din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, s-a soldat cu zeci de mii de morţi, cu milioane de refugiaţi şi a redus oraşele la ruine. Rusia afirmă că desfăşoară o „operaţiune militară specială” în Ucraina pentru a o scăpa de naţionalişti şi pentru a proteja comunităţile vorbitoare de limbă rusă, dar Ucraina şi Occidentul spun că acţiunile Kremlinului sunt un război de agresiune neprovocat.
