Update: Autoritățile autoproclamatei republici din Karabahul de Munte, susținută de Armenia, și Azerbaidjan au ajuns la o înțelegere de încetare a focului. Astfel, a luat sfârșit operațiunea militară de o zi începută de Armata de la Baku ieri, 19 septembrie. Liderii din Karabah au acceptat condițiile impuse de Baku pentru înceta bombardamentele și atacurile armate.
Acordul de încetare a operațiunii antiteroriste în Karabah, așa cum a fost denumită intervenția de către Armata Azerbaidjanului, a fost mediat de comandamentul ”forțelor ruse de menținere a păcii” din provincie.
În cadrul înțelegerilor, ”Armata de Apărare din Karabahul de Munte” va fi complet dezarmată, echipamentul militar va fi eliminat, iar unitățile forțelor armate armene vor fi retrase complet din zona în care este desfășurat contingentul rus de menținere a păcii.
Problemele privind reintegrare a Karabahului de Munte în Azerbaidjan vor fi soluționate în cadrul negocierilor cu reprezentanții din Baku, care vor începe mâine, 21 septembrie.
Operațiunile militare, lansate ieri de Azerbaidjan, continuă în regiunea separatistă Karabahul de Munte, acolo unde autoritățile republicii autoproclamate au raportat 25 de morți și aproximativ 140 de răniți. Bombardările militarilor azeri în provincia locuită de etnici armeni poate redeschide războiul din 2020, iar conflictul a revenit în atenția Uniunii Europene și Statelor Unite.
Ministrul armean de externe Ararat Mirzoian a declarat că a avut deja o întâlnire cu șeful diplomației europene, Josep Borrell, la New York, acolo unde a cerut UE să ia măsuri urgente pe fondul situației din Karabahul de Munte, transmite moscowtimes.ru.
”Am vorbit despre intențiile Azerbaidjanului în Karabahul de Munte, care contravin normelor fundamentale ale dreptului internațional și au ca scop, de fapt, privarea locuitorilor din regiune de patria lor. Partenerii internaționali, inclusiv UE, trebuie să ia măsuri urgente pentru a preveni acest lucru” a declarat Mirzoian.
În același timp, la inițiativa Washingtonului, liderul de la Baku, Ilham Aliev, a avut o convorbire la telefon cu secretarul american de stat, Antony Blinken. Potrivit Reuters, președintele azer i-a declarat înaltului demnitar american că predarea armelor de către forțele armene, care, potrivit oficialilor de la Baku, sunt dislocați în mai multe unități din provincie, este o condiție pentru încetarea operațiunii antiteroriste a forțelor armate azere în Karabahul de Munte.
Între timp, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a raportat că operațiunea antiteroristă, așșa cum a fost numită la Baku, se desfășoară cu succes în Karabah, fiind distruse pozițiile de luptă și echipamentele militare ale forțelor armate armene.
La rândul lui, liderul Turciei, Recep Erdogan, consideră că decizia Azerbaidjanului de a lansa o „operațiune antiteroristă” în Karabahul de Munte este justificată.
„Karabah este teritoriul Azerbaidjanului. Impunerea unui alt statut este inacceptabilă pentru ea. Susținem pașii făcuți de Azerbaidjan menite să protejeze integritatea teritorială”, a declarat Erdogan la Adunarea Generală a ONU de la New York.
La Erevan, însă, conflictul reizbucnit din Karabah a provocat proteste ample. Manifestațiile au deja și un caracter antiguvernamental, după ce premierul armean Nikol Pașinian a anunțat că nu va trimite militari în provincia din Azerbaidjan, locuită preponderent de etnici armeni.
”Oricât de dificil ar fi, mai ales din punct de vedere emoțional, nu trebuie să dăm posibilitatea unor forțe, externe și interne, de a pune în pericol statalitatea armeană”, a declarat Pașinian, menționând că nimeni nu va putea atrage țara într-un nou război.
Manifestanții l-au acuzat pe premier de trădare și i-au cerut demisia. Tot mulțimea indignată a blocat intrările în Ambasada Rusiei și au încercat să pătrundă în clădirea guvernului. Protestele au escaladat în ciocniri cu poliția. Sticle și pietre au fost aruncate în forțele de securitate, acestea au răspuns cu grenade și au reținut mai mulți protestatari.
Autoritățile de la Baku au lansat marți, 19 septembrie, începerea unei operațiuni antiteroriste în regiune și au început să atace cu arme de înaltă precizie unități în care ar fi dislocați militari armeni. Potrivit forțelor azere, acțiunile au fost lansate pentru a institui ”ordinea constituțională” în regiune. Autoritățile de la Baku au declarat că populația civilă și obiectele infrastructurii civile nu sunt supuse atacurilor.
