Războiul din Ucraina, care a început ca un conflict regional între Rusia și Ucraina, a evoluat rapid într-un război cu implicații globale, având acum o dimensiune internațională semnificativă. Pe câmpul de luptă, nu doar ucraineni și ruși sunt prezenți, ci și soldați care vorbesc limbi diverse, inclusiv spaniolă, nepaleză, hindi, somaleză, sârbească și coreeană. Aceste limbi reflectă creșterea implicării altor state în acest conflict, fie direct, prin trimiterea de trupe, fie indirect, prin furnizarea de arme și tehnologie militară, scrie Politico.
Pe măsură ce războiul continuă, dronele iraniene sunt interceptate de rachetele americane, iar obuzele germane și coreene lovesc pozițiile luptătorilor columbieni și cubanezi. Acesta este doar un exemplu al interacțiunii complexe între diversele națiuni implicate, într-un conflict care a devenit mult mai mult decât un război regional între două țări. Unii analizează acest război ca fiind cel mai global de la Războiul Rece încoace, având implicații nu doar în Europa, ci și în alte părți ale lumii.
Mai mult, în timp ce Ucraina luptă pentru a-și apăra suveranitatea, Rusia se bazează tot mai mult pe sprijinul altor state care împărtășesc o viziune similară despre ordinea mondială. Aceasta include națiuni din Sudul global, cum ar fi Iranul și Coreea de Nord, care au început să joace un rol activ în sprijinul Moscovei. Rusia, pe de altă parte, susține o „ordine mondială multipolară” ca răspuns la hegemonia americană și a Occidentului, ceea ce a determinat unele țări să-și schimbe politica externă și să se alăture Moscovei în fața provocărilor geopolitice globale.
China, cel mai important aliat al Rusiei, joacă un rol esențial în sprijinirea economiei ruse, în fața sancțiunilor impuse de Occident. Beijingul a devenit un partener crucial pentru Rusia, oferindu-i o piață imensă pentru resursele energetice rusești, în special pentru petrol și gaze, și furnizând tehnologie militară vitală pentru forțele armate ruse. Alexander Gabuev, directorul Carnegie Russia Eurasia Center, subliniază că nimic nu se compară cu importanța sprijinului chinez pentru Rusia, fiind de departe cel mai valoros ajutor extern în acest moment.
În același timp, ambele țări, Ucraina și Rusia, sunt tot mai dependente de ajutorul extern pentru a-și susține eforturile pe câmpul de luptă. Ucraina depinde în mare măsură de sprijinul militar și financiar oferit de statele occidentale, în timp ce Rusia încearcă să-și păstreze avantajul printr-o combinație de ajutor din partea unor țări precum Iranul și Coreea de Nord. Aceste țări au fost atrași de viziunea Moscovei despre o lume multipolară, iar furnizarea de arme și trupe este un mod de a-și asigura propria influență în regiune.
Un alt aspect important al acestui conflict este modul în care războiul a generat un număr semnificativ de combatanți din statele sărace. Rusia a recrutat luptători din țări precum Cuba, India, Nepal, Siria, Serbia, Republica Centrafricană și Libia, promițându-le salarii mari și cetățenie rusă, deși nu întotdeauna aceste promisiuni sunt respectate. De partea Ucrainei, trupele străine au fost atrase de idealurile de libertate și democrație, iar ministrul de externe ucrainean a afirmat că aceștia luptă „pentru a înfrunta un regim opresiv” și pentru a contribui la „scrierea istoriei”.
Pe câmpul de luptă, columbienii și cubanezii se confruntă direct, ceea ce reflectă complexitatea acestui conflict globalizat. Unii dintre acești luptători, cum ar fi Jhoe Manuel Almanza Chica, un columbian care luptă de partea Ucrainei, subliniază că nu există o cauză mai nobilă decât aceea de a muri pentru libertate. La rândul lor, luptătorii cubanezi susțin regimul lui Putin și contribuie la susținerea unei lupte împotriva „hegemoniei occidentale”.
În ciuda diversității motivelor și a implicării diferitelor națiuni, războiul din Ucraina riscă să devină un conflict de uzură, mai asemănător cu Primul Război Mondial decât cu un război rapid și decisiv. Potrivit unor estimări, Rusia pierde aproximativ 30.000 de soldați pe lună și recrutează un număr similar, iar Coreea de Nord nu a trimis încă suficiente trupe pentru a schimba semnificativ echilibrul de putere. În același timp, Ucraina se află într-o situație tot mai dificilă, cu Pentagonul estimând că mai poate rezista doar între 6 și 12 luni cu resursele actuale.
Deși acest război nu a adus încă o implicare directă a marilor puteri, există un pericol constant ca alte state să se implice pe măsură ce conflictul escaladează. Într-un context global tot mai tensionat, cu un Trump imprevizibil la Casa Albă și un război în Orientul Mijlociu între Iran și Israel, situația rămâne extrem de incertă. În Europa, ascensiunea partidelor de extremă dreapta ar putea influența deciziile politice, iar implicarea mai multor state ar putea schimba dinamica acestui război globalizat.
În final, soarta războiului depinde în mare măsură de sprijinul acordat de NATO și China. Dacă NATO retrage sprijinul pentru Ucraina, aceasta ar putea înfrunta o înfrângere majoră, în timp ce, dacă China își reduce sprijinul pentru Rusia, Moscova ar putea fi forțată să își limiteze ambițiile. Până în prezent, China pare să fie principalul beneficiat al acestui conflict, având în vedere că atenția mondială este concentrată pe Ucraina, iar Beijingul își consolidează controlul asupra Rusiei, un partener necesar, dar slăbit. Totuși, orice schimbare în ecuația internațională ar putea răsturna soarta acestui război, iar implicațiile pentru geopolitică ar fi uriașe.
