Alegerile din Moldova şi Georgia se transformă într-o verificare a realităţii pentru Uniunea Europeană, care se află din ce în ce mai mult pe picior greşit în lupta sa pentru influenţă cu preşedintele rus Vladimir Putin, scrie POLITICO.
De ani de zile, UE este încrezătoare că agenda sa liberală şi democratică va îndepărta în cele din urmă Georgia şi Moldova de orbita Kremlinului şi le va apropia de Occident, o încredere consolidată de sondajele care sugerează că ambele ţări au mari majorităţi populare în favoarea aderării la UE.
Alegerile din această săptămână sugerează însă că viziunea optimistă asupra UE este din ce în ce mai incertă. Moldova a votat duminică pentru aderarea la UE cu o marjă foarte mică – 50,4% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea aderării – iar partidul populist Visul Georgian, care se aşteaptă să câştige sâmbătă, este pregătit să urmeze un program iliberal care va face imposibilă aderarea la UE.
Pentru UE, determinarea adversarului său de la Moscova este descurajantă. Este evident că Kremlinul – în ciuda implicării sale grave în Ucraina – este încă dispus să investească bani grei în cumpărarea de voturi şi în campanii de dezinformare pentru a-şi reafirma amprenta asupra fostelor teritorii sovietice.
Atât în Moldova, cât şi în Georgia, Moscova avansează cu o propagandă potrivit căreia ţările care urmăresc un program pro-UE sau pro-NATO se joacă cu focul, recomandând neutralitatea ca antidot al conflictelor.
Rezultatul din Rep. Moldova scoate la iveală limitele influenţei UE
Îngrozită de rezultat, preşedinta pro-UE a Moldovei, Maia Sandu, s-a plâns de „atacul fără precedent al Rusiei asupra libertăţii şi democraţiei ţării” sale. În timp ce sondajele recente sugerau că o majoritate de aproximativ 60 % era în favoarea aderării la blocul comunitar, în mare parte a nopţii părea că tabăra anti-UE va câştiga, scrie POLITICO.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a grăbit să sublinieze că rezultatul strâns a fost rezultatul unor trucuri murdare ale Rusiei şi a insistat că Bruxelles-ul va continua demersurile pentru aderarea Moldovei la blocul comunitar.
„În faţa tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova demonstrează că este independentă, puternică şi că doreşte un viitor european”, a declarat ea.
Cu toate acestea, rezultatul din Moldova scoate la iveală limitele influenţei UE exact în momentul în care Putin se prezintă ca parte a unei alianţe antioccidentale mai largi, arată POLITICO.
Marţi, Putin îi va găzdui pe preşedintele chinez Xi Jinping, pe prim-ministrul indian Narendra Modi, pe Masoud Pezeshkian, preşedintele din Iran, şi pe Recep Tayyip Erdoğan, preşedintele din Turcia, precum şi pe alţi peste 15 şefi de stat, pentru discuţii în oraşul rus Kazan.
Moscova a făcut presiuni pentru admiterea unui mic număr de noi ţări în formatul BRICS, conceput pentru a uni economiile în curs de dezvoltare în vederea contestării intereselor euro-americane, şi doreşte să-l folosească pentru a contesta dolarul american.
Operațiune masivă de interferență a Rusiei în Republica Moldova
Există puţine îndoieli cu privire la amploarea intervenţiei ruse în Moldova. Într-o declaraţie făcută după numărarea voturilor, liderul misiunii de observare a Institutului Naţional Democrat, fostul ministru finlandez de externe Pekka Haavisto, a raportat eforturi ample de subminare a procesului.
„Cea mai mare ameninţare la adresa integrităţii acestor alegeri a fost o campanie amplă şi concertată de influenţă străină malignă din partea Rusiei, care colaborează cu actori moldoveni prin manipularea informaţiilor, cumpărarea de voturi şi alte tipuri de finanţare ilicită a activităţii politice”, a declarat el.
În acest context, alţi observatori au afirmat că obţinerea unei majorităţi, chiar şi minime, a reprezentat o realizare semnificativă.
„Moldovenii au dat dovadă de rezilienţă în faţa unei interferenţe străine fără precedent”, a declarat congresmanul american Peter Roskam, care a condus o misiune de observare a Institutului Republican Internaţional.
Oficialii moldoveni au tras în mod repetat un semnal de alarmă cu privire la sumele uriaşe de bani ruseşti care au fost direcţionate în conturile alegătorilor obişnuiţi în săptămânile premergătoare votului. Autorităţile acuză Moscova şi împuterniciţii săi locali că încearcă să folosească banii pentru a împinge oamenii să se opună aderării la UE şi să se unească în spatele unui candidat pro-rus care se opune lui Sandu.
„Vorbim despre până la 20 la sută din voturi corupte şi despre o operaţiune de interferenţă a Rusiei estimată la 150 de milioane de euro”, a declarat Valeriu Paşa, manager de program la think-tank-ul WatchDog.MD Community, cu sediul în Moldova.
„Fără această corupere masivă a voturilor, rezultatul ar arăta total diferit. Deci, în aceste condiţii foarte dure, faptul că avem încă un vot majoritar pozitiv, este deja un rezultat foarte bun”, a comentat el.
Referendumul nu a demonstrat unitate
Într-un interviu pentru POLITICO înaintea votului de duminică, fostul ministru moldovean de externe Nicu Popescu a arătat că referendumul a fost convocat pentru a „rezolva discuţia internă din ţară” înainte ca alegătorii să meargă la urne în alegerile parlamentare de anul viitor, unde Sandu şi aliaţii ei se confruntă cu o serie de partide de opoziţie pro-ruse. Această manevră pare să fi eşuat. În loc să demonstreze unitate, a creat o nouă linie de demarcaţie periculoasă şi a convins Kremlinul că merită să încerce să schimbe rezultatul, observă POLITICO.
„Rezultatele preliminare ale alegerilor evidenţiază provocările cu care se confruntă Bruxelles-ul în extinderea aderării la UE către ţările post-sovietice”, a declarat Marta Mucznik, analist în cadrul Crisis Group.
„Având în vedere că Moldova se pregăteşte pentru alegeri parlamentare în 2025, este probabil ca aceste diviziuni să influenţeze discursul politic în lunile următoare”, arată experta.
Perspective sumbre pentru Georgia Acest lucru este de rău augur pentru Georgia, unde partidul Visul Georgian încearcă să obţină o majoritate în alegerile parlamentare de sâmbătă, promiţând să interzică întreaga opoziţie dacă obţine suficiente voturi.
Campania dramatică are loc pe fondul avertismentelor privind capturarea statului de către Rusia, deoarece ţara a adoptat restricţii inspirate de la Moscova privind ONG-urile finanţate de Occident, mass-media şi comunitatea LGBTQ+.
„Este timpul ca factorii de decizie occidentali să se trezească la realitatea că războiul Rusiei nu se limitează doar la Ucraina – este vorba despre a ataca lumea democratică oriunde Moscova crede că îşi poate exercita influenţa”, atrage atenţia Ivana Stradner de la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor din Washington.
„Şi în timp ce oficialii europeni şi americani care au o aversiune faţă de risc gândesc în termeni de tactici individuale, Putin are o întreagă strategie pe care o foloseşte pentru a încerca să câştige”, spune Stradner.
Pentru Maia Sandu, nu doar ţările candidate la UE ar trebui să fie îngrijorate sau doar cele mai mici. Toată lumea este în pericol.
„Este adevărat că într-o ţară mică poţi afecta mai uşor procesul democratic”, a spus preşedinta Molddovei. „Dar odată ce aceste practici sunt testate în ţări mai mici, ele pot fi încercate şi în alte ţări”, avertizează ea.
