Parlamentarii din Serbia au început discuțiile pe marginea unui proiect de lege controversat care ar stabili un registru al „agenților străini”, vizând organizațiile și persoanele care primesc mai mult de 50% din finanțare din surse externe. Susținătorii legii, printre care se numără membri ai Mișcării Socialiștilor, condusă de vicepremierul pro-rus Aleksandar Vulin, susțin că măsura este necesară pentru a asigura transparența în sectorul ONG-urilor și a proteja interesele naționale ale Serbiei.
Criticii legii, inclusiv organizațiile societății civile, experți și oficiali internaționali, avertizează că aceasta ar putea avea un efect distructiv asupra libertății de exprimare, ar stigmatiza organizațiile non-guvernamentale și ar împiedica dezvoltarea democratică a țării. Comitetul Economic și Social al Uniunii Europene (CESE) a declarat că legislația ar putea submina rolul organizațiilor societății civile în protejarea drepturilor omului și ar putea pune în pericol aspirațiile de integrare europeană ale Serbiei. Această inițiativă vine într-un context geopolitic mai larg, în care Serbia, sub influența politică a lui Aleksandar Vulin, un aliat apropiat al Rusiei, urmează o tendință regională de adoptare a unor legi similare celor din Rusia, care vizează limitarea influenței externe în societățile democratice.
Legea privind agenții străini nu este un caz izolat în Balcani sau în alte regiuni din fostul spațiu sovietic, iar tendința regională de a adopta astfel de legi reflectă o luptă geopolitică mai largă, în care Rusia joacă un rol semnificativ. În Georgia, o lege similară a stârnit proteste masive, iar guvernul de la Tbilisi, aflat sub influență rusă, a suspendat negocierile de aderare la Uniunea Europeană ca reacție la presiunea străină. În Kârgâzstan, o fostă republică sovietică din Asia Centrală, o lege similară a fost adoptată în 2023, semnalând o revenire a țării în sfera de influență rusă.
