„Floarea” opoziției moldovenești și-a dat întâlnire la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Liderul PSRM, Igor Dodon, președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, și președintele formațiunii „Moldova Mare”, Victoria Furtună, s-au întrecut în inepții, teorii ale conspirației și discursuri pseudo-istorice în cadrul unei dezbateri intitulate „Rusia – Moldova”, desfășurate pe marginile Forumului Economic de la Sankt Petersburg, subliniază Tudor Ioniță într-un editorial.
Autorul a remarcat că la eveniment au mai fost prezenți ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, și deputatul Dumei de la Moscova, Marina Kim.
„În cadrul discuției, cele trei trompete ale Moscovei la Chișinău s-au întrecut în critici la adresa autorităților R. Moldova, au deplâns multiplele probleme cu care se confruntă cetățenii și antreprenorii moldoveni și au ajuns, în unison, la o singură concluzie: guvernarea PAS trebuie înlăturată, iar ei vor restabili punțile cu „unica salvare” Federația Rusă.
Președintele răspunde… de ce a pierdut alegerile din 2020 în fața Maiei Sandu
Fostul președinte, actual deputat și lider al PSRM, Igor Dodon, și-a ținut discursul în maniera sa obișnuită, cu multe pauze teatrale și cu privirea amenințătoare. Cel cunoscut și sub pseudonimul Kremlinovici, pe care îl folosea în discuțiile cu curatorul său de la Kremlin, a acuzat actuala guvernare că ar servi intereselor Occidentului (sic), că politica anti-rusă a Chișinăului a distrus economia, a provocat o criză energetică masivă și a dus la exodul a sute de mii de moldoveni.
Începutul „necazurilor” care s-au abătut asupra R. Moldova, potrivit lui, a fost în 2020 (anul în care a pierdut alegerile prezidențiale în fața Maiei Sandu). Dodon și-a motivat înfrângerea la acel scrutin prin „jocuri geopolitice” și a lansat teoria că Occidentul s-ar fi implicat în alegerile din toate statele vecine cu Rusia pentru a o încercui cu forțe ostile.
„De ce Occidentul a insistat atât de mult ca la putere să vină aceste forțe și de ce, în 2020, a insistat ca politicienii pro-moldoveni să plece și să vină alții? Am părerea mea. Cred că, la acea etapă, era principial important să asigure spatele forțelor armate ucrainene, în condițiile războiului care urma să înceapă în Ucraina. Toți înțelegeau că se va începe” a declarat Dodon.
Liderul PSRM a mai recunoscut că, în ultimii cinci ani ponderea pieței ruse în exporturile moldovenești a ajuns la 2%. Și aici de vină ”s-au dovedit a fi” autoritățile de la Chișinău, Dodon prefăcându-se că a uitat de multiplele embargouri impuse de Federația Rusă de fiecare dată când R. Moldova îndrăznea să iasă din voia sa. Or, scăderea exporturilor moldovenești în Rusia reprezintă o consecință a acelor embargouri.
În continuare, acesta a prezentat ceea ce consideră a fi o foaie de parcurs pentru ”normalizarea” relațiilor cu Federația Rusă. Primul pas, în opinia sa, ar fi anularea sancțiunilor împotriva Moscovei la care s-a aliniat anterior Chișinăul, urmată de reluarea negocierilor cu Gazprom. Lista dorințelor Kremlinului, preluată aproape integral de liderul PSRM, a continuat cu revenirea Republicii Moldova pe platformele CSI și ale Uniunii Economice Eurasiatice, precum și cu restabilirea curselor aeriene directe cu Federația Rusă.
Dodon a mers chiar mai departe și a încercat să prezinte reluarea zborurilor directe drept o oportunitate strategică pentru întreaga Europă Occidentală.
„Trebuie să reluăm cursele avia directe cu Rusia. Asta ar însemna că prin Republica Moldova ar zbura toată Europa Occidentală”, a declarat acesta.
Ca aceste obiective să fie realizate, Dodon a cerut schimbarea puterii de la Chișinău.
„Maia Sandu nu va face asta. Această putere nu va merge, în nicio condiție, la încălzirea relațiilor cu Rusia. Trebuie să schimbăm guvernarea”, a afirmat Dodon.
Tractoristul Tarlev se visează „făuritor de poduri” între Est și Vest
La rândul său, fostul tractorist ajuns premier, în prezent deputat neafiliat, a reluat teza potrivit căreia toate dificultățile Republicii Moldova ar fi început odată cu răcirea relațiilor cu Federația Rusă.
În discursul său, Vasile Tarlev a deplâns faptul că economia ar fi fost împinsă în plan secund de actuala clasă politică, pe care a descris-o drept formată din ”neprofesioniști”, ”nepatrioți” și ”pseudospecialiști”. Fără să ofere nume, date sau studii care să-i susțină afirmațiile, acesta a invocat opinia unor antreprenori care, potrivit lui, ar considera că îndepărtarea de Rusia reprezintă o greșeală strategică.
La fel ca alți participanți la reuniune, fostul premier a prezentat ieșirea Republicii Moldova din CSI drept o amenințare majoră pentru economie și a insistat asupra necesității relansării cooperării energetice cu Moscova. Tarlev a recunoscut existența dificultăților logistice generate de războiul din Ucraina, însă a evitat să menționeze cine a declanșat conflictul care a provocat aceste blocaje.
Deși a criticat în repetate rânduri parcursul european al Republicii Moldova și a afirmat că țara nu este pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană, Tarlev a încercat să împace și capra, și varza. Astfel, acesta a promovat vechea teorie a R. Moldova ca ”pod între Est și Vest”, susținând că ar putea beneficia simultan de relațiile cu Uniunea Europeană și cu spațiul eurasiatic.
Mai mult, Tarlev le-a propus, cu subiect și predicat, antreprenorilor ruși să folosească economia R. Moldova, care beneficiază de acord de liber schimb cu UE și a devenit recent membră SEPA, ca platformă pentru eludarea sancțiunilor occidentale.
”Rusia a fost întotdeauna cointeresată să lucreze și cu R. Moldova, și cu Europa. Din cauza sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, R. Moldova poate deveni o platformă atractivă prin zonele economice libere, parcurile IT și multe alte oportunități. Putem crea întreprinderi comune, iar produsele pe care le fabricăm în comun pot fi expediate atât în Occident, cât și în CSI” a punctat Tarlev.
Cu alte cuvinte, dacă Dodon a cerut deschis revenirea sub umbrela politică și economică a Moscovei, Tarlev a încercat să împacheteze aceeași idee într-o formulă mai elegantă: Republica Moldova ca intermediar între Rusia și Occident. Un rol de ”făuritor de poduri” pe care politicienii pro-ruși îl invocă de mai bine de două decenii, fără să explice însă cum poate fi împăcat statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană cu aprofundarea în structurile controlate de Kremlin.
„Istoriciana” Victoria Furtună citează din Confucius și cheamă opoziția să se unească ”în numele lui Ștefan cel Mare”
Dacă Tarlev a încercat să joace rolul făuritorului de poduri, iar Dodon pe cel al jertfei ingerințelor Occidentului, cetățeana României Victoria Furtună a decis să îmbine istoria fabricată, filozofia chineză, geopolitica și teologia într-un discurs care a părut mai degrabă o colecție de sloganuri decât o intervenție politică coerentă.
Fosta procuroare, a cărei cetățenie română face în prezent obiectul unei analize din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie, după ce Serviciul Român de Informații a solicitat retragerea acesteia, și-a construit intervenția în jurul unei teme deja familiare: instrumentalizarea memoriei lui Ștefan cel Mare și contrafacerea istoriei.
Astfel, în încercarea de a demonstra existența unor legături ”seculare” între Chișinău și Moscova, Furtună a afirmat că Ștefan cel Mare și Ivan al III-lea ar fi apărat împreună Europa de Est de otomani și că domnitorul Moldovei ar fi ”eliberat Republica Moldova de jugul otoman”.
Problema este că, la momentul domniei lui Ștefan cel Mare, Republica Moldova nu exista nici măcar ca noțiune politică, fiind creată abia peste cinci secole. Cât despre rolul lui Ivan al III-lea în apărarea Europei de Est de otomani, acesta este, cel puțin, discutabil și nu reprezintă o teză acceptată de istoriografia serioasă.
Nu este însă prima dată când Victoria Furtună demonstrează că este certată cu istoria. Anul trecut, aflată la Putna, aceasta a scris în cartea de impresii mai multe citate atribuite lui Ștefan cel Mare. Doar că respectivele formulări nu aparțineau voievodului, ci scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în opera ”Apus de soare”. Cu alte cuvinte, Furtună a citat literatură de început de secol XX și a prezentat-o drept document istoric autentic.
Pe lângă ”incursiunea” în istoria medievală, Furtună s-a aprofundat și în filozofia orientală.
”Ascultând actuala guvernare, mi-am adus aminte de Confucius, care a spus că puterea este vânt, iar oamenii sunt iarba. Unde va bate vântul, în acea parte se va întoarce iarba. Dar totul se va schimba, iar vântul va bate în direcția corectă” a notat Furtună.
În continuare, analiza politică a făcut loc uneia metafizice. Potrivit fostei procuroare, lumea ar fi împărțită între ”puterea lui Dumnezeu” și ”puterea diavolului”, iar ceea ce se întâmplă în Republica Moldova ar reprezenta o expresie a acestei confruntări universale. În această logică, actualii conducători ai țării au fost plasați, fără prea multe nuanțe, în tabăra greșită.
„Diavolul ne-a trimis politicieni, dar diplomația publică va ajuta oamenii și va face tot posibilul ca acești politicieni să plece de la putere. Acest partid (PAS) nu reprezintă interesele statului și ale cetățenilor, ci ale minorităților și corporațiilor care îl mențin acum la putere” a explicat, pe un ton grav, Furtună audienței de la Sankt Petersburg.
Momentul culminant al intervenției a venit însă atunci când Victoria Furtună a trecut de la discursurile despre diplomație publică și multipolaritate la mobilizare politică directă. Întorcându-se către Igor Dodon, aceasta l-a provocat public să promită ”în fața celor prezenți în sală” că opoziția va scoate oamenii în stradă pentru a forța schimbarea puterii.
„Haideți să dăm promisiunea aici că vom aduna oamenii și îi vom scoate în stradă”, a declarat ea.
În aceeași intervenție, Furtună a susținut că Republica Moldova trebuie să scape de ”democrația impusă”, pe care a calificat-o drept dictatură, și a pledat pentru o ”lume multipolară”, concept devenit în ultimii ani unul dintre pilonii discursului geopolitic promovat de Kremlin.
Astfel, după ce l-a transformat pe Ștefan cel Mare în contemporanul Republicii Moldova și pe Confucius în consultant electoral al opoziției moldovenești, Victoria Furtună și-a încheiat discursul cu un apel la unificarea forțelor anti-PAS. Un apel lansat, deloc întâmplător, nu la Chișinău, ci la Sankt Petersburg.
Concluzie
Deși l-a împachetat fiecare după stilul său, mesajul transmis la Sankt Petersburg de cei trei lideri ai opoziției a fost același. Niciunul dintre participanți nu a vorbit despre retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, despre embargourile impuse de Moscova de-a lungul anilor producătorilor moldoveni, despre șantajul energetic exercitat prin Gazprom, despre sutele de milioane de dolari pompați în R. Moldova pentru cumpărarea voturilor la ultimele alegeri sau despre războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Toate aceste subiecte au lipsit complet din dezbatere, de parcă nu ar fi existat niciodată.
În schimb, publicul de la Sankt Petersburg a avut ocazia să asculte un cor bine sincronizat de lamentări despre apropierea de Uniunea Europeană, despre ieșirea din CSI și despre necesitatea normalizării relațiilor cu Rusia. Cu alte cuvinte, exact mesajele pe care Kremlinul încearcă să le promoveze de ani de zile în Republica Moldova.
Poate că cea mai interesantă concluzie a reuniunii nu ține însă de conținutul discursurilor, ci de locul în care acestea au fost rostite. În timp ce Republica Moldova negociază aderarea la Uniunea Europeană, iar Rusia poartă de peste patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei, o parte a opoziției de la Chișinău a ales să meargă la Sankt Petersburg pentru a explica publicului rus că problema Republicii Moldova nu este Kremlinul, ci propriul său parcurs european.
Iar faptul că Dodon, Tarlev și Furtună au făcut acest lucru la aceeași masă spune, probabil, mai multe despre viitoarele alianțe politice de la Chișinău decât toate declarațiile rostite în cadrul forumului”, a conchis Tutor Ioniță.
