Alegătorii din Găgăuzia nu au preferințe foarte clare în rândul celor opt candidați înscriși în cursa electorală pentru funcția de bașcan. Totodată, nu există o concurență reală a programelor electorale, iar în campanie mai mult se folosesc sperietori, cum ar fi de exemplu „românizarea”.
Acest fapt creează condiții inegale printre concurenții electorali. Există riscul ca scrutinul din 30 aprilie să nu fie validat. Pentru ca alegerile pentru funcția de bașcan să fie considerate valabile, la urne trebuie să se prezinte nu mai puțin de 50% din alegătorii înscriși pe liste.
Este vorba despre circa 47 de mii de cetățeni din Găgăuzia, din cei peste 92 de mii înscriși pe listele electorale. Opiniile au fost exprimate în cadrul unui eveniment organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene.
Victoria Nemerenco, coordonatoarea Programului europenizare, politică externă și de securitate IPRE, a declarat că scrutinele precedente din Găgăuzia au scos în evidență mai multe provocări. De exemplu, în cadrul alegerilor pentru funcția de bașcan din 2019, misiunea de observare Piligrim-Demo a constatat mai multe deficiențe care se referă la exercitarea presiunilor asupra angajaților publici, reflectarea dezechilibrată a campaniei electorale de către mass-media locală, transparența redusă a finanțării campaniei locale etc.
Inna Vrînceanu, expert în buna guvernare la Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, a menționat că cinci din cei opt candidați înscriși campanie au deja experiență de participare în acest tip de alegeri, scrie IPN.
Potrivit ei, mai persistă problemele din precedentele scrutine cum ar fi desfășurarea campaniilor electorale, coruperea alegătorilor, care nu întotdeauna este documentată oficial. În opinia sa, și pentru acest scrutin rămâne a fi o provocare pentru Comisia electorală centrală din Găgăuzia – prezentarea datelor cu privire la mersul votării pe parcursul zilei sau prezentarea rezultatelor alegerilor în timp real.
Vitalii Gaidarji, directorul executiv al asociației obștești „Media Birlii – Uniunea Media”, portal laf.md, Comrat, a declarat că pentru a fi ales, candidatul înscris în cursă trebuie să acumuleze mai bine de 50% din sufragii, iar la alegeri trebuie să participe cel puțin jumătate din cetățenii cu drept de vot. Și atunci apare întrebarea cât de real este atingerea pragului privind prezența la urne?
Potrivit jurnalistului, subiectul cu privire la listele electorale rămâne la fel de actual. Or, acestea au fost scurtate și nu-i clar din ce motiv. De exemplu, la alegerile precedente pentru funcția de bașcan, numărul alegătorilor pe liste depășea 109 mii, iar acum este de circa 92 de mii de votanți. Astfel, nu este clar ce s-a întâmplat cu cei 16 mii de alegători. Și în condițiile acestei neclarități poate fi pusă sub semnul întrebării legitimitatea precedentului scrutin.
„Nu este clar unde sunt cele 16 mii. Explicația autorităților se bazează pe desfășurarea unei revizii, verificări în ceea ce ține de domiciliile de facto și chiriile. Dar acest fapt și mai mult generează semne de întrebare. Pentru că de facto au fost eliminați de pe liste cei care, chiar dacă nu sunt în țară, dar au dreptul la vot. Până la alegeri deputații din Adunare Populară au votat modificări legislative pentru a reduce pragul de la 50%+1 până la 1/3. Însă bașcanul nu a semnat pentru promulgarea lor, deși era obligată. Astăzi sunt mari probleme în ceea ce ține de prezență și nu este clar dacă vor avea loc sau nu”, opinează Vitalii Gaidarji.
Alexandru Berlinschii, secretarul Comisiei Electorale Centrale, a declarat că până în prezent au fost acreditați peste 50 de observatori internaționali desemnați de către 10 ambasade care își desfășoară activitatea în Republica Moldova, precum și de către o asociație internațională. Acreditarea observatorilor naționali și locali este în competența Comisiei electorale de la Comrat. Potrivit datelor, în total au fost acreditați circa 20 de observatori naționali.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU Debates Café: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe.
