Asociația Judecătorilor constată că, în ultima perioadă, cu o abatere de la prevederile Constituției, sfera politică aduce în discuție legalitatea și fundamentarea unor hotărâri irevocabile ale Curții Supreme de Justiție. Reacția vine la scurt timp după ce Ziarul de Gardă a fost publicat un interviu cu președinta Maia Sandu, acolo unde șefa statului a vorbit despre reforma justiție.
Asociația precizează că principiul fundamental al democrației subliniază importanța separării puterilor în stat. Fiecare dintre acestea – legislativă, executivă și judecătorească – trebuie să-și exercite rolul în mod autonom, fără interferențe, respectând prevederile constituționale și principiile democratice care stau la baza R. Moldova.
„Observăm cu regret declarații generalizatoare și defăimătorii la adresa judecătorilor. Acestea, pe lângă faptul că reprezintă un atac direct la principiile fundamentale ale statului de drept și independenței justiției, afectează și încrederea publicului în integritatea sistemului judiciar. Este vital ca reprezentanții puterii executive și legislative să recunoască și să respecte independența justiției, luând în considerație că rolul lor este de a adopta și implementa legile, dar nu de a influența sau critica deciziile judecătorești. În această conjunctură, apelăm la responsabilitatea și maturitatea liderilor în comunicările lor publice.
Transparența și dialogul sunt esențiale pentru buna funcționare a oricărei democrații. În loc de declarații unilaterale și acuzații, ne orientăm spre un dialog constructiv. Credem ferm că eforturile de reformă în justiție trebuie să se bazeze pe discuții transparente și incluzive, implicând toate părțile interesate.
Prin urmare, solicităm tuturor actorilor politici să-și asume responsabilitatea pentru declarațiile și acțiunile lor, conștientizând faptul că declarațiile publice influențează profund opinia publică și pot avea repercusiuni de durată”, potrivit AJM.
Totodată, Asociația menționează că în virtutea art. 120 din Constituție, actele judecătorești irevocabile sunt obligatorii pentru toți subiecții de drept, indiferent de forma de organizare, iar formularea unor poziții subiective, cu caracter politic, prin care se critică actele emise de Curtea Supremă de Justiție, „nu reprezintă altceva decât negarea prezumției de legalitate a actului de justiție”.
