Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată o tendință îngrijorătoare în educația tinerelor din Republica Moldova, în special în ceea ce privește continuarea studiilor după absolvirea învățământului gimnazial. Astfel, 12% dintre tinerii care termină învățământul gimnazial aleg să nu își continue studiile, o decizie care poate avea implicații pe termen lung asupra dezvoltării lor profesionale și sociale.
Pentru cei care decid să își continue educația, majoritatea optează pentru liceu, reprezentând 45% dintre absolvenți, în timp ce 27% aleg să urmeze învățământul profesional tehnic post-secundar, o opțiune ce presupune o formare specifică pentru diverse domenii tehnice. De asemenea, 16% dintre tineri se orientează spre învățământul profesional tehnic secundar, care le oferă competențe pentru a se integra direct în piața muncii după absolvire.
În același timp, sistemul educațional se confruntă cu o scădere a numărului de instituții de învățământ primar și secundar general. Astfel, numărul acestora a scăzut de la 1255 de instituții în anul școlar 2019-2020, la 1201 în anul 2023-2024. Această scădere reflectă, pe de o parte, reducerea numărului de elevi, iar pe de altă parte, posibilitatea reducerii costurilor sau reorganizarea unităților școlare.
În anul școlar 2023-2024, în instituțiile de învățământ primar și secundar general învățau 334.400 de elevi, cu o scădere față de anul precedent, când numărul acestora era de 336.700. Această descreștere a numărului de elevi poate fi atribuită migrației externe și scăderii demografice, tendințe care afectează atât numărul de elevi, cât și resursele alocate educației.
În ceea ce privește integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale, în anul școlar 2023-2024, aproximativ 9.100 de elevi beneficiau de educație inclusivă. Dintre aceștia, 94% învățau în instituții de învățământ general, iar 6% frecventau instituții specializate pentru a primi un suport mai adecvat nevoilor lor educaționale.
Totodată, în ceea ce privește raportul dintre numărul de elevi și cadrele didactice, se remarcă o concentrare mai mare a acestuia în raioanele Strășeni și Ialoveni, dar și în municipiile Chișinău și Bălți, unde se înregistrează cel mai mare număr de elevi pe un cadru didactic. Aceste date sugerează o posibilă distribuire inegală a resurselor educaționale între zonele urbane și cele rurale.
Aceste tendințe subliniază necesitatea unei revizuiri a politicilor educaționale, pentru a răspunde mai eficient nevoilor tinerilor și pentru a preveni abandonul școlar, în special în contextul provocărilor economice și sociale cu care se confruntă țara.
