Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a venit cu o reacție după ce în spațiul public au apărut informații că 40 de angajați ai Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească riscă să rămână șomeri.
Într-o postare pe o rețea de socializare, ministra subliniază că „40 de angajați din totalul de 5.800 angajați ai instituției sunt de vârstă profund pensionară, dar nu acesta este motivul principal al disponibilizării”.
„Motivul disponibilizări este că existența acestor funcții nu a adus plus valoare instituției, sistemului și pacientului, majoritatea dintre ele s-au numit “consilierul consilierului”, “ajutorul secretarei”, arhivari care arhivau istoriile medicale de acasă (cum, nimeni nu a înțeles nici până astăzi), șef pe nu știu care logistică, experți nu știu în care expertiză, secretară-dactilograf (când nu mai dactilografiază nimeni în lume și mașini de tipărit găsești doar la muzeu), statisticieni care nu duceau nici statistica prezenței lor la serviciu și alții. Mai mult decât atât, toți acești 40 aveau funcții în aparatul administrativ, din ei 27 cadre non-medicale, niciunul nu lucra pe ambulanță, și cel mai important, majoritatea erau rude de gradul I sau II cu toată șefia veche a CNAMUP, o parte nici nu se prezentau la serviciu. Bani publici utilizați în detrimentul serviciului și pentru creșterea bunăstării familiilor. Materialele care confirmă cele spuse mai sus le-am remis la CNA”, a explicat Nemerenco.
Nemerenco mai subliniază că pentru Ministerul Sănătății rămâne prioritar interesul pacientului si sistemului de sănătate, dar nu păstrarea unora în zonă de confort pe viață.
Reamintim că printr-o scrisoare anonimă, colectivul CNAMUP a adresat o scrisoare către conducerea țării, în care denunță mai multe abuzuri pe care le-ar fi comis atât conducerea instituției, cât și personal ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.
Subliniem că activitatea Serviciului de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească în perioada ianuarie-mai 2023 a fost supusă evaluării de mai multe instituții abilitate cu funcție de control: Ministerul Sănătății, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în rezultatul căreia au fost prezentate un șir de concluzii și recomandări.
