VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Minutul lui Vasile Botnaru- ILAN ȘI ELON, DOUĂ VEDETE ALE TITLURILOR DE ȘTIRI

Ilan Șor a atins performanța mediatică de a figura în benzile de știri alături de Elon Musk, ambii gravitând pe orbita Kremlinului. “Fugarul orheian a părăsit pe ascuns Israelul la bordul unei nave private și a dispărut de pe radare”, scria, cu sufletul la gură, presa de la Chișinău, lansându-se în speculații, că o fi ușchit-o la Moscova. “Miliardarul Elon Musk va vizita Rusia, acoperindu-și contactele dubioase cu participarea la o reuniune în subiectul inteligenței artificiale”, anunța cu îngrijorare presa internațională. Milionarul Ilan Șor e suspectat și el de relații obscure pe la Moscova, de unde s-a întors, afirmă unii comentatori versați, cu vestonul de culoare roșie (purtat cu frivolitate atipică în timpul celei mai recente apariții video) și cu învoirea să dea în Dodon ca în curechi pentru refuzul socialiștilor moldoveni de a se înrola în lupta de la Bălți a partidului interzis a lui Șor. Drujba lui Elon Musk cu Vladimir Putin, oare ce rădăcini o fi având? Versiunea cea mai excentrică am auzit-o de la celebrul avocat rus și politicianul de opoziție, Mark Feghin. El presupune că miliardarul american vrea să-i îmbuneze pe maniacii de la Kremlin, porniți să distrugă Pământul într-o deflagrație nucleară sinucigașă, ca să obțină răgazul necesar pentru a duce la bun sfârșit proiectul fantastic de strămutare pe Marte. Dar ce-l determină pe Ilan Șor să execute, cu râvnă (inexplicabilă pentru un capitalist cu veleități de neomarxist) un program subversiv de combatere a făgașului proeuropean al Republicii Moldova? Program ce seamănă leit cu reproșurile mincinoase ale Kremlinului la adresa autorităților de la Chișinău. Am văzut câteva articole pe portaluri rusești de știri, care sugerează că Ilan Șor este cuminte, deoarece Moscova îi permite soției sale, Jasmine, să câștige bani din activități de showbiz (în anul 2022, ea a obținut un profit de 2,2 milioane de ruble). Elon Musk are și el un schelet un dulap, descris în treacăt de Ashlee Vance, biograful privilegiat al lui Musk. În anul 2001, Musk a încercat să cumpere de la ruși o rachetă balistică, pe care intenționa să o trimită spre Marte, dotând-o cu un laborator de supraveghere a unui lot de șoareci. Compania Kosmotrans i-a cerut prea mulți bani și afacerea s-a blocat. Peste un an, Musk a revenit la Moscova cu o valiză de bani, încercând să cumpere trei rachete intercontinentale. Kosmotrans i-a cerut 8 milioane de dolari pentru fiecare piesă, Musk a oferit 8 milioane pentru două rachete. Rușii au respins repetat oferta. Drept urmare, Musk a decis să dezvolte propriul program spațial, aflăm din biografia semnată de Ashlee Vance. Deci lansarea primei rachete private Falcon, în luna septembrie a anului 2008, se datorează rușilor – zgârciți, circumspecți sau secretomani, nu mai contează. Ei l-au determinat să devină acel vizionar, care, așa cum îl descrie biograful, are ambiția să schimbe regulile ce-i stau în cale. Pe când ambițiile lui Ilan Șor sunt mult mai împământenite. Mai de hârciog, cum le catalogase un viitor biograf al lui Șor, după ce a avut răbdarea titanică să studieze dosarul său penal.

Autor

  • Vasile Botnaru

    Realizatorul și moderatorul emisiunii „Puncte de vedere, Puncte de reper”. Timp de 17 ani a fost șeful Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, biroul din Moldova. A studiat jurnalism la Universitatea de Stat din Moldova și la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. A fost cotat printre cei mai populari 10 jurnaliști de către Clubul de Presa Chișinău timp de trei ani consecutiv, la mijlocul anilor '90. A fost unul dintre fondatorii (în 1992) a Agenției de știri Basa-Press. A contribuit la lansarea postului de televiziune Pro TV Chișinău. În 2009 a fost decorat cu Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de stat din Republica Moldova.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.